Ce este hipoxia cerebrală și de ce apare? - Doza de Sănătate
 

Ce este hipoxia cerebrală și de ce apare?

Hipoxia cerebrală apare atunci când creierul nu primește suficient oxigen. Lipsa de oxigen este extrem de periculoasă pentru acest organ vital. În articolul de astăzi, îți vom spune care sunt cele mai frecvente cauze ale acestei probleme de sănătate.
Ce este hipoxia cerebrală și de ce apare?

Ultima actualizare: 12 august, 2020

Hipoxia cerebrală apare atunci când există un flux de oxigen mai mic în creier decât ceea ce se consideră că este normal. Un flux normal de oxigen permite creierului să funcționeze corect, conform cerințelor organismului. Așadar, ce este hipoxia cerebrală și de ce apare?

Ce este hipoxia cerebrală?

Trebuie să menționăm faptul că creierul este un organ ale cărui funcții nu trebuie să se oprească niciodată. Diferite părți ale creierului se activează în momente diferite, iar restul componentelor corpului uman depind de performanțele corecte ale acestora.

Datorită funcționării sale constante, creierul consumă o cantitate mare de oxigen. Oxigenul ajunge la creier prin arterele care distribuie sângele de la gât în sus. Astfel, dacă fluxul de sânge scade, scade și cantitatea de oxigen.

Lipsa de oxigen afectează foarte mult creierul. Celulele care îl compun încep să moară atunci când sunt private de oxigen aproximativ cinci minute. Acest fenomen este cunoscut sub numele de infarct cerebral și demonstrează relevanța pe care o poate avea un episod de hipoxie cerebrală.

Cauzele hipoxiei cerebrale

Cauzele ce duc la apariția hipoxiei cerebrale variază. Uneori, aceasta apare din cauza scăderii cantității de oxigen care ajunge în regiunea craniului. În alte cazuri, există și o scădere a fluxului de sânge, cu tot ceea ce implică acest lucru. Cele mai des întâlnite cauze care duc la apariția hipoxiei cerebrale sunt:

  • Altitudinile aflate cu mult deasupra nivelului mării duc la o scădere a cantității de oxigen care ajunge la creier. Aceasta este boala de altitudine asociată cu practicarea sporturilor precum alpinismul și drumețiile montane.
  • Monoxidul de carbon este principalul motiv al intoxicațiilor cu gaze. Atunci când acestea apar, monoxidul de carbon înlocuiește oxigenul în sânge. Prin urmare, celulele din tot corpul primesc un element pe care nu îl pot folosi pentru metabolismul energetic.
  • Unele patologii, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică, atacă centrul de respirație al creierului, paralizând mușchii respiratori. Dacă mecanismul respirator eșuează, la creier ajunge o cantitate mai mică de oxigen.
  • Asfixierea, fie intenționat, fie accidental, provoacă hipoxie cerebrală. Strângerea gâtului, înecarea cu lichide și inhalarea fumului produs de un incendiu sunt câteva dintre diferitele forme de sufocare.
  • Hipotensiunea arterială apare atunci când tensiunea arterială scade prea mult și devine insuficientă pentru ca sângele să irige toate țesuturile corpului, în special cele mai îndepărtate de inimă. Creierul este una dintre zonele afectate de hipotensiune.
  • Orice boală a inimii ce îi limitează capacitatea normală de pompare și ritmul cardiac poate duce la hipoxie cerebrală. Poate fi un eveniment acut, cum ar fi un infarct miocardic sau o situație cronică, cum ar fi aritmia.
  • Accidentele vasculare cerebrale produc hipoxie cerebrală în anumite regiuni, fie din cauza înfundării unei artere cerebrale cu un cheag, fie din cauza unei secționări a vaselor din creier, ce provoacă sângerare.
Creier uman reprezentat grafic
Atât accidentul vascular cerebral, cât și atacul de cord pot declanșa hipoxia cerebrală.

Tipuri de hipoxie cerebrală

Hipoxia cerebrală poate fi clasificată în funcție de zona creierului afectată. Unele episoade hipoxice afectează numai celulele unui anumit lob din creier, în timp ce altele opresc complet alimentarea cu oxigen a creierului.

Așadar, acestea sunt tipurile de hipoxie cerebrală:

  • Focală. În acest caz, hipoxia cerebrală este punctuală. Exemplul clasic este un atac cerebral care își are originea într-un cheag ce înfundă o arteră cerebrală.
  • Difuză. Aceasta este o scădere a fluxului de oxigen cerebral. Are loc uniform la nivelul întregului creier, fără a deveni prea gravă. Funcțiile celulelor creierului scad, dar infarctul apare foarte rar.
  • Globală. În această situație, reducerea cantității de oxigen afectează întregul creier. Lipsa de oxigen este atât de gravă, încât celulele mor. Simptomele ulterioare depind de zona creierului care este afectată.
  • Masivă. Aceasta este expresia maximă a hipoxiei cerebrale, în care zone mari ale creierului suferă un infarct în același timp, punând în pericol recuperarea și viața ulterioară a pacientului.
Desen ilustrând ce este hipoxia cerebrală

Simptomele hipoxiei cerebrale

Chiar dacă simptomele hipoxiei cerebrale depind de cât timp durează privarea de oxigen, unele dintre semnele sale sunt distinctive. După cum am menționat mai sus, hipoxia care durează câteva secunde poate să nu lase sechele, dar, dacă aceasta se prelungește timp de cinci minute, va apărea cu siguranță un accident vascular cerebral.

Hipoxia cerebrală care durează câteva secunde poate provoca o lipsă de atenție, pierderi de memorie, senzații ciudate la nivelul extremităților corpului și dificultăți de vorbire. De asemenea, poate exista o mișcare limitată, similară cu paralizia.

Dacă lipsa fluxului de oxigen este mai lungă, vor apărea convulsii, leșin, pierderea cunoștinței și chiar comă. În acest moment, îngrijirea medicală urgentă devine o necesitate, deoarece persoana afectată poate rămâne cu sechele grave.

Dacă hipoxia cerebrală depășește cinci minute, va apărea un atac de cord. Un atac de cord mic poate implica o recuperare ulterioară, dar un atac de cord masiv ar putea provoca moartea întregului creier.

Așadar, trebuie să consulți un medic dacă ai simptome neurologice. În mod similar, dacă o persoană leșină și nu reacționează imediat sau are convulsii, trebuie să contactezi imediat serviciile de urgență pentru ca aceasta să primească rapid ajutorul de care are nevoie.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Flores-Compadre, José Luis, et al. “Hipoxia perinatal y su impacto en el neurodesarrollo.” Revista chilena de neuropsicología 8.1 (2013): 26-31.
  • Rodríguez-Boto, G., et al. “Conceptos básicos sobre la fisiopatología cerebral y la monitorización de la presión intracraneal.” Neurología 30.1 (2015): 16-22.
  • Sánchez Silva, Daniel José. “Protección Cerebral ante el Daño Neuronal.” Informe Médico 13.10 (2011).

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.