Ce este rasagilina? Câteva informații esențiale

Medicii prescriu rasagilină persoanelor care suferă de boala Parkinson. Aceasta poate fi folosită în terapii adjuvante împreună cu levodopa sau pe cont propriu. În articolul de azi, îți explicăm cum se administrează acest medicament și care sunt contraindicațiile sale.

Scris și verificat de farmacistul Fabiola Marín Aguilar.

Ultima actualizare: 04 ianuarie, 2023

Tu știi ce este rasagilina? Medicii prescriu acest medicament pentru tratarea bolii Parkinson. În general, rasagilina poate fi folosită în cadrul terapiilor adjuvante împreună cu levodopa, un precursor al dopaminei care, în trecut, a fost principalul tratament pentru această tulburare. Însă medicii prescriu deseori rasagilină pe cont propriu.

Boala Parkinson reprezintă o tulburare de mișcare ce survine atunci când neuronii nu produc suficientă dopamină, o substanță chimică foarte importantă pentru creier. În cele ce urmează, îți vom explica de ce rasagilina este atât de utilă.

Ce este rasagilina și cum acționează aceasta?

Rasagilina este un inhibitor selectiv al monoaminooxidazei B. Inhibarea monoaminooxidazei B protejează dopamina împotriva degradării extraneuronale. Așadar, nivelul acesteia în creier va crește. Inițial, medicii au prescris rasagilina împreună cu levodopa, dar în zilele noastre cele două medicamente sunt asociate doar în cazul pacienților cu fluctuații motrice la doze mari.

Doze și mod de administrare

În general, acest medicament se administrează pe cale orală, în doze de 1 mg la fiecare 24 de ore, pe cont propriu sau împreună cu levodopa. Pacienții pot lua rasagilină indiferent dacă au mâncat sau nu, iar medicii nu trebuie să ajusteze doza în cazul persoanelor vârstnice.

Specialiștii nu recomandă administrarea de rasagilină pacienților cu vârsta sub 18 ani. La momentul de față, nu există suficiente date cu privire la efectul acestui medicament asupra copiilor și adolescenților.

Contraindicații

Medicii nu vor prescrie rasagilină în următoarele situații:

• Dacă există o hipersensibilitate la oricare dintre excipienții medicamentului.
• Dacă pacientul urmează deja un tratament cu inhibitori de monoaminooxidază. În această categorie intră și medicamentele sau produsele naturiste eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi cele pe bază de sunătoare. Pacientul trebuie să facă o pauză de 14 zile de la întreruperea tratamentului cu rasagilină înainte de a putea lua alți inhibitori selectivi de monoaminooxidază sau petidină.
• Dacă pacientul suferă de insuficiență hepatică acută sau cronică. De asemenea, pacienții cu forme mai ușoare de insuficiență hepatică trebuie să fie atenți atunci când iau resagilină. Dacă boala evoluează în mod negativ, tratamentul trebuie întrerupt.

Interacțiuni cu alte medicamente și substanțe

Așa cum am menționat anterior, este contraindicat să iei rasagilină concomitent cu alți inhibitori de monoaminooxidază. Acest medicament nu trebuie combinat nici cu antidepresive, inclusiv:

• Antidepresive naturale, cum ar fi sunătoarea
• Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)
• Inhibitori ai recaptării de serotonină și norepinefrină (SNRI)
• Antidepresive triciclice sau tetraciclice

Totodată, specialiștii le recomandă pacienților care iau rasagilină să evite substanțele simpatomimetice, precum cele din componența decongestionantelor nazale și orele sau a medicamentelor pentru răceală care conțin efedrină sau pseudoefedrină.

Enzima citocrom P450 joacă un rol important în metabolizarea mai multor medicamente. În ceea ce privește rasagilina, studiile metabolice in vitro sugerează că izoenzima citocrom P450 1A2 este principala enzimă responsabilă de metabolizarea acestui medicament.

Așadar, administrarea concomitentă de rasagilină și ciprofloxacină, un inhibitor de citocrom P450 1A2, poate afecta nivelul din plasmă al rasagilinei. Pacienții trebuie să aibă mare grijă dacă vor să combine aceste două medicamente.

Nu în ultimul rând, există riscul ca nivelul din plasmă al rasagilinei să scadă în cazul pacienților fumători, din cauza inducerii metabolizării enzimei citocrom P450 1A2.

Posibilele reacții adverse

Cele mai frecvente efecte secundare ale rasagilinei sunt:

• Gripă și infecții cauzate de virusul gripal
• Cancer de piele
• Alergii, rinită sau conjunctivită
• Pierderea poftei de mâncare
• Depresie și halucinații
• Dureri de cap
• Vertij
• Angină pectorală
• Dermatită
• Flatulență
• Nevoia urgentă de urinare
• Febră sau stare de rău
• Dureri musculoscheletice și cervicale
• Artrită

Este indicat ca gravidele să ia rasagilină?

În prezent, nu există date clinice referitoare la expunerea la acest medicament în timpul sarcinii. Însă studiile efectuate asupra animalelor nu indică faptul că rasagilina ar putea afecta dezvoltarea embrionului și a fătului, nașterea sau dezvoltarea postnatală.

Cu toate acestea, gravidele trebuie să aibă grijă atunci când iau rasagilină. Aceasta ar putea afecta alăptarea. Conform datelor experimentale, rasagilina inhibă secreția de prolactină, dar nu se știe dacă aceasta poate fi excretată în laptele matern.

Așadar, medicii trebuie să fie precauți când vine vorba de a prescrie rasagilină femeilor care alăptează.