Ce este și care este tratamentul dermatofibromului?
Dermatofibromul, numit și histiocitom, este o tumoare benignă care apare mai frecvent decât îți imaginezi. Probabil ai observat o mică umflătură maronie pe brațe sau picioare, destul de asemănătoare cu o cicatrice, un nev sau un fir de păr crescut sub piele. Care este tratamentul dermatofibromului?
Aceste leziuni, cunoscute sub denumirea de dermatofibroame, se formează în urma acumulării de colagen în piele. În acest articol, îți vom spune de ce apar, cum să le recunoști și ce opțiuni terapeutice există pentru a le ține sub control.
De ce apare dermatofibromul?
Până în acest moment, nu se cunosc cu exactitate cauzele apariției dermatofibromului. Totuși, este frecvent corelat cu mușcăturile de insecte, rănile mici, înțepăturile sau firele de păr crescute sub piele.
Femeile sunt mai predispuse la apariția acestei afecțiuni decât bărbații. Studiile au stabilit faptul că dermatofibromul apare cel mai des între a doua și a patra decadă a vieții.
Simptome
În majoritatea cazurilor, dermatofibromul nu cauzează disconfort. Cu toate acestea, în rare ocazii, provoacă ușoare dureri, mai ales atunci când este comprimat. Trebuie să menționăm că este foarte important să consulți un specialist ori de câte ori apare o nouă leziune pe piele. Iată câteva dintre caracteristicile dermatofibromului.
- Culoarea sa este de obicei maro-roșcat. Culoarea poate varia în timp și este important de menționat faptul că dermatofibromul tinde să fie mai închis la culoare în cazul persoanelor cu pielea închisă la culoare.
- Apare în general pe picioare, dar poate apărea și pe trunchi sau brațe.
- Are dimensiuni mici (mai puțin de 1 centimetru – 0,4 inch).
- De cele mai multe ori, este dur la atingere.
- Crește lent.
- Uneori, provoacă mâncărime sau sensibilitate la atingere.
- Crește în relief și poate sângera dacă este lezat.
La pacienții cu imunodeficiență (pacienții cu transplant, cei cu HIV, etc.), poate apărea brusc un număr mare de dermatofibroame. Oamenii le confundă adesea cu chisturi, cicatrici și alunițe.
Citește mai mult:
Diagnosticarea dermatofibromului
Diagnosticarea dermatofibromului se face de către medicul specialist. Acesta va întreba pacientul despre leziunile anterioare din zonă. În plus, va analiza simptomele și va face un control prin atingere. Apoi, va putea stabili dacă această problemă există cu adevărat.
Comprimarea părților laterale ale leziunii produce o gropiță caracteristică. Dacă diagnosticul nu este sigur, medicul poate apela la dermoscopie sau poate îndepărta dermatofibromul chirurgical pentru a-l examina la microscop.
Diagnosticul diferențial
Există mai multe patologii care prezintă caracteristici clinice similare cu cele ale dermatofibromului. Acesta este un lucru pe care specialistul trebuie să îl aibă întotdeauna în vedere atunci când pune un diagnostic diferențial (de exemplu, dermatofibrosarcomul protuberans se referă la o varietate malignă a acestei tumori).
Diagnosticul diferențial include următoarele:
- Cicatricea hipertrofică sau cheloidă
- Prurigo nodular
- Nevul albastru
- Keratoacanthoma
- Xantogranulomul juvenil
Prognosticul dermatofibromului
Dermatofibromul este de obicei benign. Rareori are tendința de a metastaza. Prin urmare, orice leziune recurentă trebuie urmărită cu atenție pentru a depista orice posibilă afecțiune malignă. În foarte puține ocazii, aceste tumori dispar spontan. În plus, lasă în urmă zone de hipopigmentare postinflamatorie.
Tratamentul dermatofibromului
Această leziune a pielii nu dispare de la sine. În ciuda acestui fapt, nu necesită un tratament specific, deoarece nu este considerată un risc pentru sănătate. Singurele dermatofibroame care sunt tratate sunt cele care generează disconfort estetic sau simptome, cum ar fi durerea sau mâncărimea. Iată câteva dintre principalele tratamente pentru această afecțiune:
Îndepărtarea chirurgicală
Dermatofibroamele sunt destul de adânci în piele. Din acest motiv, îndepărtarea lor prin intervenție chirurgicală va lăsa întotdeauna o cicatrice mică. Majoritatea medicilor aleg anestezia locală pentru a face acest lucru. În aproximativ 10% din cazuri, leziunea poate apărea din nou.
Criochirurgia
Azotul lichid congelat este cel mai utilizat tratament. Potrivit unui studiu publicat în McGill Journal of Medicine, acesta reduce sau distruge tumoarea și provoacă o deschidere a culorii acesteia (deși nu întotdeauna).
Laserul cu CO2
Oamenii obțin cele mai satisfăcătoare rezultate în tratamentul dermatofibromului prin vaporizarea cu laserul cu CO2. Însă uneori cicatricea este hiperpigmentată din cauza localizării profunde a leziunii.
Laserul cu CO2 este utilizat pe scară largă în domeniul medicinei estetice pentru tratamentul ridurilor și al semnelor de fotoîmbătrânire. Prin emiterea unei lungimi de undă specifice, acesta distruge unele dintre straturile pielii.
Această procedură este ușor de tolerat. Cu toate acestea, are un efect advers: poate provoca roșeață în zona tratată.
Citește mai mult:
Cât de des trebuie să verifici starea dermatofibromului?
Nu este necesar să mergi la control periodic la dermatolog, deoarece dermatofibromul este o tumoare benignă. În cazul în care leziunea este neregulată, atunci este necesar să ceri sfatul specialistului. Acest lucru poate include următoarele:
- Margini slab definite
- Creștere rapidă
- Reapariție după îndepărtarea chirurgicală
- Adâncime crescută
Dacă dermatologul suspectează o altă afecțiune, vor fi necesare teste suplimentare. În toate celelalte cazuri, nu este necesar tratamentul dermatofibromului (în afară de preferințele estetice).
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Skin Disease: Diagnosis & Treatment. (3rd Ed), Pag. 436, Thomas P. Habif, James L. Campbell Jr, M. Shane Chapman, James G. H. Dinulos, Kathryn A. Zug.
-
Parish LC, Yazdanian S, Lambert WC, Lambert PC. Dermatofibroma: a curious tumor. Skinmed. 2012;10(5):268-270.
- Clinical Dermatology. Carol Soutor & Maria Hordinsky, (1st Ed) 2013
- Enzinger FM, Weiss SW. Benign fibrohistiocytic tumors. Cap.
13. - McNutt NS, Reed JA. Tumors of the fibrous tissue. Cap 37
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.