Ce este un emolient și de ce este benefic pentru sănătatea pielii?
Verificat și aprobat de medicul Leonardo Biolatto
Termenul „emolient” este folosit la modul general pentru a defini o serie de substanțe ce au proprietatea de a crea o barieră pentru a proteja pielea împotriva diferitelor elemente iritante.
Substanțele emoliente sunt utile pentru a menține hidratarea, elasticitatea și catifelarea pielii. Ele ajută la calmarea iritațiilor datorită efectelor lor antiinflamatorii. Mai jos, vă vom spune în detaliu care sunt cele mai cunoscute și cum acționează în beneficiul pielii.
Ce este un emolient și pentru ce se utilizează?
Potrivit etimologiei sale, cuvântul emolient provine de la „ēmolliēns”, care în latină înseamnă „care înmoaie sau înmoaie”. Pentru a fi mai precis, funcția sa este de a oferi o barieră de protecție prin crearea unei pelicule uleioase.
Prin urmare, este o substanță care contribuie la îngrijirea pielii, deoarece ajută la menținerea umidității, la reducerea uscăciunii și la creșterea moliciunii. În plus, protejează de elementele care pot fi iritante.
Nu trebuie să uităm că atunci când nu există suficientă umiditate în stratul exterior al pielii – cunoscut sub numele de epidermă – aceasta se usucă și tinde să se crape, să se descuameze și să sufere răni care lasă ușa deschisă la posibile infecții. Cu toate acestea, emolienții sigilează aceste spații cu grăsimi.
Prin urmare, sunt ideale pentru persoanele cu pielea delicată sau care suferă de o afecțiune (de exemplu, eczemă sau psoriazis). În sine, ele ajută la ameliorarea simptomelor precum mâncărime, roșeață, iritație și inflamație.
Cercetările raportate prin Drugs in Context subliniază că emolienții ajută la reținerea apei în pielea cu dermatită atopică, pe lângă faptul că au efecte antiinflamatorii.
Acum, deși crema hidratantă este adesea confundată cu emolient, este important să clarificăm că acestea sunt substanțe diferite. Primele furnizează apă, în timp ce cele din urmă o împiedică să iasă.
Prin urmare, dacă pielea nu este deteriorată sau nu a fost supusă niciunui factori care cauzează iritații sau uscăciune, este mai bine să folosiți o cremă hidratantă. De fapt, într-o cremă hidratantă există emolienți.
Diferite tipuri de emolienți
Este important de menționat că nu toți emolienții protejează pielea în același mod, deoarece unii conțin mai multe grăsimi. În acest sens, se observă că există două tipuri de bază de formulare:
- Hidrofile: baza sa este mai apoasă, cu alcooli sau glicerină; prin urmare, absorbția este mai rapidă.
- Lipofile: sunt mai uleioase și, prin urmare, se absorb încet, deși efectul lor este mai persistent.
Pe de altă parte, pe piață există o mare varietate de produse care conțin emolienți. La rândul lor, acestea pot veni sub diferite forme și prezentări, cum ar fi:
- Spray-uri: Acestea sunt în general mai ușor de aplicat pe zonele dificile ale corpului, precum și pe acele părți care nu trebuie atinse, pentru a evita infecția.
- Lotiuni si creme: sunt de uz local, bineinteles; cu cât sunt mai lichide, cu atât sunt mai ușor de aplicat și absorbit, de exemplu în zonele în care există mult păr.
- Unguente: au consistenta groase si ofera un strat protector mai mare.
- Săpunuri: folosite pentru a oferi protecție. Evitați utilizarea produselor care pot usca, în special pe pielea sensibilă și iritată.
Emolienți naturali
În diferitele produse cosmetice sau farmaceutice menționate mai sus, ingredientele sunt de obicei glicerină, parafină sau vaselină, precum și uleiuri de origine vegetală sau animală. Prin urmare, există și diferite produse naturale care au proprietăți emoliente. Sa vedem care sunt cele mai folosite.
Descoperiți: 11 motive pentru a alege săpunul de Castilia pentru piele
Aloe vera
Proprietățile plantei aloe vera sunt recunoscute pe scară largă. Deoarece conține acizi grași și este hidratant, este inclus în produsele de îngrijire a pielii. De asemenea, poate fi folosit direct pentru tratamentul iritațiilor, datorită enzimelor sale antiinflamatorii.
Un studiu publicat în Jurnalul Indian de Dermatologie subliniază că gelul din această plantă este hidratant și ajută la prevenirea semnelor de îmbătrânire. În sine, stimulează fibroblastele care produc colagen și elastină, ceea ce permite o piele mai elastică și mai tânără.
unt de shea
Shea este un arbore de origine africană, din fructul căruia se extrage un ulei cu mare aplicare în industria cosmetică. Este un ingredient utilizat pe scară largă în cremele de corp, precum și în măștile de păr, deoarece conține acid oleic cu proprietăți emoliente.
O investigație din Jurnalul Internațional de Științe Moleculare subliniază că acest unt este o sursă de acizi grași oleic, stearic, linoleic și palmitic. Din acest motiv, are proprietăți antiinflamatorii și antioxidante care beneficiază de sănătatea pielii.
Ulei de cocos
Un alt produs vegetal destul de apreciat în cosmetică. Acizii săi grași (capric, caprilic și lauric) au proprietăți antioxidante și antimicrobiene, pe lângă faptul că ajută la întărirea barierei de protecție a pielii pentru a preveni pierderea de umiditate.
măceș
Uleiul de măceș este bogat în grăsimi, vitamine și antioxidanți, ceea ce îl face benefic pentru piele. Îl protejează de efectul radicalilor liberi și contribuie la procesul de regenerare celulară.
unt de cacao
Utilizarea untului de cacao ca emolient este binecunoscută, mai ales pentru a preveni uscarea buzelor în zilele de iarnă. De asemenea, conține polifenoli, care ajută la reducerea semnelor vizibile de îmbătrânire și la menținerea elasticității pielii.
ceara de albine
Se remarcă prin conținutul abundent de vitamina A. De asemenea, îi sunt atribuite efecte hidratante și antibacteriene. Datorită proprietăților sale, are diferite scopuri pentru piele ; De exemplu:
- Dermatită.
- Acnee.
- Vergeturi.
- cicatrici.
- Riduri și semne de expresie.
Jojoba
Uleiul de jojoba conține grăsimi care ajută la formarea unui strat protector pe piele pentru a reține umiditatea. Pe lângă hidratare, este folosit pentru a trata mătreața și pentru a ajuta la vindecarea rănilor.
squalan
Acesta este un compus organic natural. Se obține din ulei de ficat de rechin, precum și din surse vegetale, cum ar fi tărâțe de orez, germeni de grâu și măsline. Are un conținut ridicat de acizi grași.
Un studiu publicat în revista Molecules detaliază că această substanță are calități hidratante, emoliente, antioxidante și antitumorale. Prin urmare, este foarte apreciat în dermatologie.
Cum se folosește un emolient pentru îngrijirea pielii
După cum am menționat, emolienții sunt de uz local, deci se aplică direct pe piele. În general, nu necesită niciun produs suplimentar. Deși există câteva recomandări de luat în considerare, cum ar fi următoarele:
- Dacă aveți o afecțiune a pielii, cel mai bine este să aveți aprobarea dermatologului dumneavoastră înainte de a începe să utilizați emolientul.
- Trebuie să citiți cu atenție eticheta sau prospectul produsului pentru a cunoaște compoziția și a evita orice greșeală atunci când îl utilizați.
- Frecvența aplicării variază, deși idealul este să o faceți cel puțin o dată pe zi ; totul depinde de starea pielii. În acest sens, trebuie luate în considerare și indicațiile medicului.
- Pentru maini se recomanda aplicarea dupa ce le-ati spalat bine.
- Adesea funcționează cel mai bine atunci când pielea este ușor umedă.
- În frecări, cum ar fi erupția de scutec, trebuie să curățați zona, să aplicați și să așteptați să se usuce puțin înainte de a vă pune pe orice haină.
- Aplicați ușor, urmând direcția părului.
- Nu trebuie să frecați în exces.
- Evitati contactul cu mucoasele (ochii, gura, nasul sau zona intima).
- Poate fi aplicat pentru a preveni iritația în sarcini precum zidăria.
Proprietățile și beneficiile emolienților
Cremele emoliente ajută la gestionarea unor simptome precum uscăciunea, descuamarea sau mâncărimea. De asemenea, hidratează și hrănesc pielea pentru a-și menține elasticitatea și moliciunea.
Din acest motiv, sunt utilizate în tratamentul unor afecțiuni precum eczeme, psoriazis, xeroză, ihtioză, arsuri, printre altele. În ceea ce privește beneficiile sale, cercetările indică următoarele:
- Au efecte benefice la pacienții cu dermatită atopică.
- Ele îmbunătățesc funcția de barieră a pielii.
- Ele inversează uscarea pielii îmbătrânite.
- Semnele clinice (riduri, hiperpigmentare) și severitatea generală a fotoleziunii se ameliorează.
- Ele ajută la îmbunătățirea hidratării și pH-ului pielii, motiv pentru care este considerat a fi un tratament pentru xeroza senilă.
- Potrivit unui studiu din 2018, acestea pot ajuta la prevenirea dermatitei atopice la copiii cu risc de a dezvolta această afecțiune.
- În alte cercetări s-a constatat că pot reduce îngroșarea epidermei, au activitate antiinflamatoare și, de asemenea, pot ameliora iritația.
Trebuie clarificat faptul că un emolient în sine nu garantează vindecarea unor afecțiuni precum dermatita atopică, psoriazisul sau xerodermia. Ajută doar la tratamentul și la gestionarea simptomelor.
Posibile riscuri și efecte secundare
În cele mai multe cazuri, emolienții sunt siguri de utilizat, deoarece ingredientele lor sunt inerte și nereactive. Cu toate acestea, există posibilitatea apariției unor reacții adverse.
Acest lucru poate apărea la aplicarea acestora pe pielea sensibilă, prin interacțiunea cu medicamentele, prin alte ingrediente prezente în produsele la care persoana este alergică (cum ar fi conservanții și parfumurile) sau prin expunerea la soare.
Reacțiile nedorite includ iritație, roșeață, usturime, o senzație de căldură, erupții cutanate și foliculită. De asemenea, pot fi observate modificări neobișnuite, cum ar fi pielea palidă sau umedă.
Dacă apare oricare dintre aceste simptome, utilizarea produsului trebuie întreruptă imediat și consultați un medic. Pe de altă parte, pentru a preveni reacțiile nedorite, pot fi luate în considerare următoarele recomandări:
- Consultați întotdeauna etichetele produselor pentru a cunoaște avertismentele cu privire la posibile interacțiuni și măsurile de precauție care trebuie luate în caz de reacție.
- Furnizați medicului informații despre medicamentele utilizate, chiar dacă sunt extracte naturale.
- Raportați un istoric al altor probleme ale pielii sau dacă există răni, infecții sau răni.
- Daca esti predispus la acnee, opteaza pentru produse non-comedogenice.
- Folosiți protecție solară și îmbrăcăminte care acoperă zona pielii în care este aplicat produsul, dacă trebuie să fiți expus în orele de radiații mari.
- În fine, în caz de sarcină sau alăptare, nu utilizați niciun produs fără autorizația medicului.
Recomandăm: Remedii pentru pielea uscată de pe coate și călcâie
Care este cel mai bun emolient pentru piele?
Menținerea pielii hidratate este un aspect cheie al unei rutine de bază de îngrijire a pielii. Deși cremele hidratante sunt întotdeauna gândite, în unele cazuri un emolient poate fi mai necesar.
Acum, pentru că există o mare varietate de produse în astfel de scopuri, sau care includ emolienți în ingredientele lor, trebuie să știi să-l alegi pe cel potrivit pentru fiecare tip de ten și nevoie.
Ideal este să mergi la specialist – în acest caz dermatolog- care va ghida alegerea, în funcție de gradul de uscăciune, stare, alergii și alte produse cosmetice folosite. Desigur, sunt de preferat produsele care ajută la vindecarea pielii fără a provoca reacții sau probleme suplimentare.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
-
Caussin, J., Groenink, H. W., de Graaff, A. M., Gooris, G. S., Wiechers, J. W., van Aelst, A. C., & Bouwstra, J. A. (2007). Lipophilic and hydrophilic moisturizers show different actions on human skin as revealed by cryo scanning electron microscopy. Experimental dermatology, 16(11), 891–898. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17927571/
-
Gad, H. A., Roberts, A., Hamzi, S. H., Gad, H. A., Touiss, I., Altyar, A. E., Kensara, O. A., & Ashour, M. L. (2021). Jojoba Oil: An Updated Comprehensive Review on Chemistry, Pharmaceutical Uses, and Toxicity. Polymers, 13(11), 1711. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8197201/
-
Gasser, P., Lati, E., Peno-Mazzarino, L., Bouzoud, D., Allegaert, L., & Bernaert, H. (2008). Cocoa polyphenols and their influence on parameters involved in ex vivo skin restructuring. International journal of cosmetic science, 30(5), 339–345. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18822039/
- Glatz, M., Jo J., Kennedy E., Polley E., et al. (2018). Emollient use alters skin barrier and microbes in infants at risk for developing atopic dermatitis. PLoS One. Vol. 13(2), e0192443. doi: 10.1371/journal.pone.0192443.
- Hon K., Kung J., Ng W., & Leung, T. (2018). Emollient treatment of atopic dermatitis: latest evidence and clinical considerations. Drugs Context. Vol. 7. doi: 10.7573/dic.212530.
-
Huang, Z. R., Lin, Y. K., & Fang, J. Y. (2009). Biological and pharmacological activities of squalene and related compounds: potential uses in cosmetic dermatology. Molecules (Basel, Switzerland), 14(1), 540–554. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6253993/
- Kang, S., Bergfeld, W., Gottlieb A., et al. (2005). Long-term efficacy and safety of tretinoin emollient cream 0.05% in the treatment of photodamaged facial skin: a two-year, randomized, placebo-controlled trial. Am J Clin Dermatol. Vol. 6(4), pp. 245-253. doi: 10.2165/00128071-200506040-00005.
-
Lin, T. K., Zhong, L., & Santiago, J. L. (2017). Anti-Inflammatory and Skin Barrier Repair Effects of Topical Application of Some Plant Oils. International journal of molecular sciences, 19(1), 70. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5796020/
- Lodén, M. (2003). Role of topical emollients and moisturizers in the treatment of dry skin barrier disorders. Am J Clin Dermatol. Vol. 4(11), pp. 771-88. doi: 10.2165/00128071-200304110-00005.
- Lueangarun, S., Tragulplaingam, P., Sugkraroek, S., & Tempark, T. (2019). The 24-hr, 28-day, and 7-day post-moisturizing efficacy of ceramides 1, 3, 6-II containing moisturizing cream compared with hydrophilic cream on skin dryness and barrier disruption in senile xerosis treatment. Dermatol Ther. Vol. 32(6), e13090. doi: 10.1111/dth.13090.
-
Mármol, I., Sánchez-de-Diego, C., Jiménez-Moreno, N., Ancín-Azpilicueta, C., & Rodríguez-Yoldi, M. J. (2017). Therapeutic Applications of Rose Hips from Different Rosa Species. International journal of molecular sciences, 18(6), 1137. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5485961/
- Nola, I., Kostović, K., Kotrulja, L. & Lugović, L. (2003). The use of emollients as sophisticated therapy in dermatology. Acta Dermatovenerol Croat. Vol. 11(2), pp. 80-7. PMID: 12773264.
-
Surjushe, A., Vasani, R., & Saple, D. G. (2008). Aloe vera: a short review. Indian journal of dermatology, 53(4), 163–166. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2763764/
-
Varma, S. R., Sivaprakasam, T. O., Arumugam, I., Dilip, N., Raghuraman, M., Pavan, K. B., Rafiq, M., & Paramesh, R. (2018). In vitro anti-inflammatory and skin protective properties of Virgin coconut oil. Journal of traditional and complementary medicine, 9(1), 5–14. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6335493/
- Watkins, P. (2011). The use of emollient therapy for ageing skin. Nurs Older People. 23(5), pp. 31-37. doi: 10.7748/nop2011.06.23.5.31.c8530.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.