Logo image
Logo image

Ce este un stimulator cardiac și cum funcționează?

5 minute
Pacemakerele sunt mici dispozitive medicale care pot salva viața multor oameni. Din fericire, metodă de implantare este rapidă și prezintă puține riscuri.
Ce este un stimulator cardiac și cum funcționează?
Ultima actualizare: 28 iulie, 2022

Inima este unul dintre cele mai importante organe din corpul uman. Are un set de structuri care sunt responsabile de generarea și transmiterea propriului impuls electric care asigură o pompare adecvată a sângelui. Din păcate, anumite patologii afectează inima și este necesară utilizarea unui stimulator cardiac. Ce este un stimulator cardiac și cum funcționează?

Ce este un stimulator cardiac?

Un stimulator cardiac este un mic dispozitiv medical care este responsabil de transmiterea impulsurilor electrice către inimă atunci când aceasta nu funcționează corect. Este foarte util în aritmii, deoarece ajută la gestionarea bătăilor neregulate ale inimii.

Studii multiple îi susțin eficacitatea în ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea prognosticului. Pacemakerele sunt utile în diferite tulburări, în special în cele în care există o scădere a ritmului cardiac.

Cum funcționează un stimulator cardiac?

Pacemakerele funcționează ca un fel de dispozitiv de supraveghere. Înregistrează activitatea cardiacă și intervin dacă este necesar. Trimit un șoc electric la inimă atunci când există bradicardie sau dacă bătăile inimii sunt foarte rapide.

Aceste dispozitive au două părți fundamentale care le permit să își îndeplinească funcția: un generator și diferiți electrozi. Generatorul este o piesă mică ce conține bateria și un circuit electric. Bateria permite dispozitivului să genereze impulsul electric, iar circuitul înregistrează activitatea electrică a inimii, detectând perturbările.

Electrozii sunt cabluri foarte subțiri care conectează generatorul cu mușchiul inimii. Numărul de electrozi necesari poate varia între 1 și 3. Aceste cabluri sunt responsabile de detectarea bătăilor inimii și transmiterea lor către generator.

Some figure

Tipuri

Pacemakerele pot fi temporare sau permanente. Principala diferență între aceste dispozitive este faptul că generatorul primului nu este situat în interiorul corpului. Cele permanente sunt implantate subcutanat.

Dispozitivele permanente sunt utilizate la persoanele cu boli cronice și pot fi împărțite în trei tipuri:

  • Cameră unică: electrodul dispozitivului ajunge în ventriculul drept al inimii. Transportă impulsurile doar către ventriculul drept pentru a promova contracția miocardică în camera respectivă.
  • Cameră duală: are 2 electrozi care ajung în atriu și în ventriculul drept.
  • Biventricular: acest tip de stimulator cardiac are 2 sau 3 electrozi, care ajung în ventriculii inimii. Este utilizat la persoanele cu insuficiență cardiacă sau sisteme electrice anormale.

Echipamentul temporar este cel mai des utilizat și poate fi clasificat după cum urmează:

  • Transcutanat: are 2 electrozi care sunt așezați pe suprafața pielii. Unul dintre ei va fi localizat în partea din față a toracelui, în timp ce celălalt va fi în spate.
  • Intravenos: numărul de electrozi utilizați poate varia. Sunt introduși printr-un cateter venos central până când ajung în camerele inimii.

Citiți mai mult: Perforația vasculară și cateterele venoase centrale

Când este necesar un stimulator cardiac?

Utilizarea unui stimulator cardiac este necesară în acele patologii în care există un ritm cardiac foarte lent. Aceste boli fac ca organele să nu aibă un aport adecvat de oxigen. Dispozitivul este util și atunci când există bătăi rapide sau neregulate ale inimii.

Există un număr mare de patologii care pot justifica utilizarea unui stimulator cardiac. Unele dintre cele mai frecvente sunt boala nodului sinusal și insuficiența cardiacă.

Stimulatoarele temporare sunt utilizate în situații specifice: de exemplu, atunci când oamenii au suferit un infarct miocardic acut sau după o intervenție chirurgicală cardiacă.

Pregătirea pre-procedură

Stimulatorul este implantat sub piele prin intervenții chirurgicale minore. În primul rând, medicul specialist va solicita o serie de teste pentru a verifica sănătatea inimii. Majoritatea oamenilor ar trebui să facă un EKG, o ecocardiogramă și un test de stres și să poarte un monitor Holter.

Printre instrucțiunile pentru noaptea dinaintea operației, se evidențiază următoarele:

  • Nu mâncați și nu beți nimic după miezul nopții sau în ziua operației.
  • Faceți un duș și spălați-vă foarte bine cu un săpun special.
  • Luați anumite medicamente cu puțină apă.
  • Suspendați consumul unor medicamente specifice.

Indicațiile pot varia în funcție de caracteristicile fiecărei persoane. În acest sens, este important să clarificați totul cu medicul curant.

Citiți mai mult: Operația pe cord deschis: tot ce trebuie să știți

Cum este implantat stimulatorul cardiac?

Implantarea unui stimulator cardiac este o procedură foarte rapidă, care durează 1 până la 2 ore. Cu toate acestea, durata operației poate fi prelungită dacă se efectuează și o altă procedură în același timp. Pacientul nu doarme. De obicei, medicul administrează un sedativ și anestezie locală.

După administrarea anesteziei, specialistul va face o mică tăietură în piept, chiar sub un os numit claviculă. Electrozii stimulatorului cardiac sunt introduși printr-o venă în inimă.

Odată ce se află în camera cardiacă corespunzătoare , electrozii sunt atașați de peretele inimii sau ai pericardului. Medicii folosesc un aparat cu raze X pentru a privi electrozii de-a lungul drumului și pentru a-i așeza în zona corectă. Ulterior, capătul liber al electrozilor trebuie atașat stimulatorul cardiac.

Stimulatorul va fi introdus prin incizie și atașat în apropierea claviculei. În cele din urmă, chirurgul va trece la închiderea inciziei cu suturi.

Posibile complicații

În general, implantarea unui stimulator cardiac este o procedură sigură. Unele cercetări susțin că problemele apar doar la 1% – 6% din cazuri. Complicațiile imediate sunt cele mai rare. Ele apar din cauza unei erori în timpul inserării electrozilor.

Una dintre cele mai frecvente complicații este pneumotoraxul sau prezența aerului în cutia toracică. Oamenii pot prezenta și sângerări, perforații cardiace sau vânătăi.

Complicațiile intermediare tind să fie mai frecvente. Infecțiile apar în până la 5-7% din cazuri, potrivit mai multor studii. O altă complicație intermediară foarte răspândită este vindecarea inadecvată sau formarea cicatricilor cheloide.

Complicațiile tardive sunt legate de eșecul dispozitivului în sine. Acest lucru poate duce la citiri incorecte ale bătăilor inimii.

Some figure

Recuperare și stil de viață

În majoritatea cazurilor, oamenii pot părăsi spitalul în aceeași zi sau la două zile după operație. Cu toate acestea, medicul trebuie să se asigure că dispozitivul este programat corect.

Primele săptămâni după operație sunt cele mai importante. Deși oamenii își pot desfășura activitățile zilnice, ar trebui să evite exercițiile fizice intense cel puțin 4 săptămâni. De asemenea, este posibil să fie nevoie să limiteze mobilitatea brațului din apropierea stimulatorului cardiac.

Pacientul poate simți durere sau disconfort. Specialistul îi va prescrie medicamente utile pentru ameliorare. Aceste echipamente medicale nu interferează cu viața pacienților.

Ce este un stimulator cardiac? Un dispozitiv capabil să salveze vieți

Pacemakerele sunt dispozitive capabile să trimită un impuls electric către inimă atunci când aceasta bate neregulat. Acestea sunt utilizate în tratamentul mai multor boli de inimă, asigurând funcționarea eficientă a organului.

Din fericire, stimulatoarele cardiace au evoluat de-a lungul anilor. Există multe modele pe piață. Consultați specialistul pentru a primi sfaturile corecte.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Toogood G. Pacemaker therapies in cardiology. Aust Fam Physician. 2007 Jul;36(7):518-9, 521-4.
  • Mulpuru SK, Madhavan M, McLeod CJ, Cha YM, Friedman PA. Cardiac Pacemakers: Function, Troubleshooting, and Management: Part 1 of a 2-Part Series. J Am Coll Cardiol. 2017 Jan 17;69(2):189-210.
  • Rapsang A, Bhattacharyya P. Marcapasos y desfibriladores automáticos implantables. Consideraciones generales y anestésicas. Brazilian Journal of Anesthesiology (Edicion en Espanol). 2014;64(3):205-214.
  • Boink GJ, Christoffels VM, Robinson RB, Tan HL. The past, present, and future of pacemaker therapies. Trends Cardiovasc Med. 2015 Nov;25(8):661-73.
  • Shah B, Hussain C. Infection Of Permanent Pacemaker’s Pocket, What Do We Do? J Ayub Med Coll Abbottabad. 2020 Apr-Jun;32(2):165-168
  • DeForge WF. Cardiac pacemakers: a basic review of the history and current technology. J Vet Cardiol. 2019 Apr;22:40-50.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.