Operația pe cord deschis: tot ce trebuie să știți
Operația pe cord deschis este orice tip de procedură chirurgicală în care pieptul este deschis și inima este expusă. Este cea mai frecventă operație cardiacă la adulți și are în prezent un risc de mortalitate foarte scăzut, estimat la puțin peste 2%.
Operația pe cord deschis se face pentru a repara o defecțiune, de obicei a arterelor coronare. Acestea sunt îngustate, blocate sau au defecte pe care acest tip de intervenție le poate corecta.
Ca fapt curios, un studiu realizat de doctorul David Montaigne de la Universitatea din Lille a arătat că inima este sensibilă la ciclul circadian. Din acest motiv, efectuarea procedurii după-amiaza reduce riscul de a suferi un eveniment neplăcut în timpul intervenției chirurgicale cu până la 50%.
Când este necesară operația pe cord deschis?
Operația pe cord deschis se face, de obicei, atunci când o persoană are nevoie de o grefă de bypass a arterei coronare (CABG). Scopul este de a restabili fluxul de sânge către inimă pentru a reduce riscul unui atac de cord.
Boala coronariană apare atunci când arterele se îngustează și se întăresc din cauza acumulării de grăsime pe pereți. În aceste condiții, sângele nu poate curge corect și acest lucru poate duce la un blocaj.
Operația pe cord deschis se face și pentru a înlocui sau repara valvele sau alte zone deteriorate sau anormale. La fel, este utilă pentru a implanta dispozitive sau pentru a face un transplant.
Intervenții chirurgicale pe cord deschis frecvente
Cele mai frecvente intervenții chirurgicale pe cord deschis sunt: grefa de bypass a arterei coronare și înlocuirea valvelor cardiace. Să ne uităm la fiecare dintre ele mai detaliat.
Chirurgia de bypass a arterei coronare
Este cunoscută și sub numele de grefa de bypass a arterei coronare (CABG). Are loc atunci când vasele de sânge care transportă sânge s-au îngustat. Pentru a corecta această afecțiune, se face o ocolire a arterei coronare.
Procedura presupune preluarea unei porțiuni de venă dintr-o altă parte a corpului și crearea unei noi căi de redirecționare a fluxului sanguin, astfel încât sângele să ajungă la mușchiul inimii. Dacă artera are mai multe zone obstrucționate, vor fi necesare mai multe ocoliri.
Înlocuirea valvelor cardiace
Inima are patru valve: aortică, mitrală, pulmonară și tricuspidă. Fiecare dintre ele pompează sânge într-una din camerele în care este divizată inima. Dacă valvele sunt anormale, se poate face o intervenție chirurgicală pe cord deschis pentru corectare.
Uneori valvele se îngustează și sângele nu poate curge corect; această afecțiune se numește stenoză. Alteori, valvele nu se închid cum ar trebui și sângele curge înapoi, mai degrabă decât înainte: este vorba despre reflux sau insuficiență valvulară. Toate acestea cauzează o serie de probleme care trebuie corectate.
Cum se efectuează?
O intervenție chirurgicală pe cord deschis durează între trei și șase ore. Începe cu o incizie verticală, în centrul pieptului, care are între 20 și 25 cm. Sternul, care este osul din centrul pieptului, este apoi tăiat (această procedură se numește sternotomie). Inima este complet expusă.
Uneori, se folosește un aparat de bypass cardiopulmonar, care trage sânge prin tuburi și preia acțiunea de pompare a inimii. Organul se oprește. Operație se poate face și fără acest dispozitiv
Odată ce procedura este terminată, chirurgul închide sternul prin unirea celor două jumătăți. Acest lucru se poate face cu fire sau prin metoda de fixare rigidă. Incizia inițială este apoi închisă.
Cum să vă pregătiți pentru o intervenție chirurgicală pe cord deschis?
Este normal ca o persoană să se simtă anxioasă înainte de o intervenție chirurgicală pe cord deschis. Cel mai indicat lucru este să fiți bine informați cu privire la procedură și să aveți încredere în echipa medicală. Sute de intervenții sunt efectuate în fiecare zi cu rezultate pozitive.
Este posibil ca medicul să indice oprirea consumului de țigări și anumite medicamente cu două săptămâni înainte. La fel, nu ar trebui consumate alimente înainte de intervenție. Pacientul ar trebui să-și spele pieptul cu săpun antibacterian și să-și radă părul din zonă.
Care sunt riscurile?
Cu cât boala cardiacă este mai avansată, cu atât este mai mare riscul de intervenție chirurgicală pe cord deschis. Orice intervenție de acest tip are o anumită rată de complicații.
Principalele complicații sunt infarctul sau accidentul cerebrovascular provocat de modificările circulatorii. Pot apărea, de asemenea, insuficiență pulmonară sau renală, alături de formarea cheagurilor. Acest lucru se va manifesta prin tulburări de urinare și dificultăți de respirație (dispnee).
Infecțiile și sângerările sunt alte complicații care trebuie anticipate. S-au înregistrat pierderea memoriei și lipsa clarității mintale. Acest lucru este atribuit și efectelor anesteziei generale utilizate.
Recuperarea după operația pe cord deschis
De obicei, după operație, este indicată șederea în secția de terapie intensivă 24 de ore. Pacientul va avea două sau trei tuburi de drenaj în piept. Este necesar un aport de lichide intravenoase și un cateter pentru îndepărtarea urinei. Spitalizarea poate dura 7-10 zile.
Managementul inciziei
Rana chirurgicală este mare, ceea ce necesită îngrijire specială. Mâinile trebuie spălate bine înainte și după atingerea inciziei. Incizia trebuie verificată în fiecare zi pentru eventuale semne de infecție sau orice anomalii. Dușul este recomandat numai atunci când rana se vindecă corect.
Durere
Tratamentul durerii se efectuează cu analgezice prescrise. Poate exista durere în mușchii întregului corp, în special în gât și piept. Medicamentele trebuie luate corect.
Citiți mai mult:
Odihnă
Unii oameni întâmpină dificultăți de somn după o intervenție chirurgicală pe cord deschis. Este indicat să nu consumați cofeină, să adaptați patul pentru un confort sporit și să luați calmantul cu o jumătate de oră înainte de a adormi.
Reabilitare
Programele de reabilitare cardiacă includ activitate fizică, gestionarea factorilor de risc și măsuri pentru tratarea stresului, anxietății și depresiei.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Pastor-García, M., Gimeno-Martos, S., Zurriaga, Ó., Sorlí, J. V., & Cavero-Carbonell, C. (2020, January). Anomalías congénitas cardíacas en la Comunitat Valenciana 2007-2014, el registro poblacional de anomalías congénitas. In Anales de Pediatría (Vol. 92, No. 1, pp. 13-20). Elsevier Doyma.
- Avanzas, P., Muñoz-García, A. J., Segura, J., Pan, M., Alonso-Briales, J. H., Lozano, Í., … & Hernández-García, J. M. (2010). Implante percutáneo de la prótesis valvular aórtica autoexpandible CoreValve® en pacientes con estenosis aórtica severa: experiencia inicial en España. Revista española de cardiología, 63(2), 141-148.
- Peralta, A. J. M., Marcillo, M. P. Y., Loor, G. E. C., Loor, G. M. M., Moreira, P. G. Á., & Moreira, M. E. C. (2019). Riesgos y cuidados a los pacientes sometidos a una cirugía a corazón abierto. RECIAMUC, 3(4), 283-312.
- Intriago, Gema Alexandra Saltos, et al. “Procedimientos adecuados para los pacientes en cirugías de corazón abierto.” RECIAMUC 3.3 (2019): 1156-1175.
- Montaigne, David, et al. “Daytime variation of perioperative myocardial injury in cardiac surgery and its prevention by Rev-Erbα antagonism: a single-centre propensity-matched cohort study and a randomised study.” The Lancet 391.10115 (2018): 59-69.
- Mendoza, Fernán. “Valvulopatías en insuficiencia cardiaca.“Lo que el internista debe saber”.” Acta Médica Colombiana 41.3 (2016): 8-17.
- Ortiz-Vázquez, Marlo, et al. “Comparación de pacientes sometidos a cirugía de Fontan con y sin derivación cardiopulmonar.” Archivos de cardiología de México 86.1 (2016): 1-10.
- EXTENSA, GUÍA EN VERSIÓN, and Y. ANEXOS. “GUÍA DE PRÁCTICA CLÍNICA DE REHABILITACIÓN CARDIACA.” (2018).
- Monroy Favela, Lilibeth. “Determinación de la incidencia del delirio post operatorio en los pacientes intervenidos de cirugía cardiaca, bajo anestesia general balanceada mediante al monitoreo de entropía.” (2018).
- Arribas, J. M., et al. “Incidencia y mecanismo etiológico de ictus en cirugía cardiaca.” Neurología (2017).