Ce indică numărul scăzut de neutrofile?
Numărul scăzut de neutrofile indică dezvoltarea neutropeniei, o formă de leucopenie care reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor bacteriene și fungice. Răspunsul inflamator împotriva acestor antigene este ineficient și pot apărea complicații grave.
Există mai multe motive pentru care apare numărul scăzut de neutrofile. Acestea variază de la infecții și reacții la medicamente, până la deficitul de vitamine și anumite boli. Mai jos, vom detalia cauzele și tratamentele disponibile.
Ce sunt neutrofilele și care este importanța lor?
În organism, globulele albe sau leucocitele sunt responsabile de combaterea diferitelor infecții cauzate de viruși, bacterii, ciuperci sau alte organisme.
Neutrofilele sunt cel mai întâlnit tip de globule albe din sânge, reprezentând 70% din leucocite. Modificările cantitative provoacă anumite probleme.
Funcția principală a neutrofilelor este de a ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva bolilor de origine infecțioasă, preluând agentul invadator – în special bacteriile și ciupercile – și apoi direcționându-l și expulzându-l.
Când organismul este atacat, neutrofilele sunt primele celule imunitare care detectează locul infecției. Datorită consistenței lor gelatinoase, pătrund cu ușurință în pereții vaselor de sânge pentru a migra către țesuturile afectate și a distruge agenții patogeni.
Valori care indică numărul scăzut de neutrofile în sânge
Nivelurile normale de neutrofile la un adult sănătos variază între 2.000 și 7.500 de celule per microlitru de sânge. Valorile mai mici sunt clasificate în funcție de gravitatea problemei:
- Neutropenie ușoară: numărul absolut de neutrofile este de 1.000 până la 1.500/µL, iar riscul de boală infecțioasă este relativ scăzut.
- Neutropenie moderată: numărul de neutrofile este între 500 și 1.000/µL, iar riscul de infecție este moderat.
- Neutropenie severă: număr foarte scăzut de neutrofile, mai mic de 500 µl – riscul de infectare este mare.
Descoperiți: Alimentele grase slăbesc sistemul imunitar?
De ce apare numărul scăzut de neutrofile?
După cum menționează un articol publicat de Clinica Mayo, există diverși factori care sunt asociați cu numărul scăzut de neutrofile. Există două cauze principale:
- Scăderea producției de leucocite
- Distrugerea leucocitelor la scurt timp după producție
Ambele situații sunt legate de afecțiuni și obiceiuri care afectează sănătatea imunitară, cum ar fi următoarele:
- Infecții virale, bacteriene sau parazitare: de exemplu, SIDA, tuberculoza, malaria și virusul Epstein Barr (EBV)
- Medicamente care afectează măduva osoasă și neutrofilele: dipironele, ticlopidina, dobesilatul de calciu și medicamentele antitiroidiene. Mai puțin implicate sunt antiepilepticele, cum ar fi fenitoina sau carbamazepina.
- Tratamente oncologice: cum ar fi chimioterapia, radioterapia și anumite medicamente utilizate pentru tratarea cancerului. Acestea deteriorează neutrofilele.
- Deficit de vitamina B12 sau folat: legat de anemie megaloblastică
- Cancer sau alte boli ale măduvei osoase: leucemia, sindromul mielodisplazic, anemia aplastică și mielofibroza
- Tulburări congenitale ale funcției măduvei osoase: de exemplu, sindromul Kostmann
- Distrugerea autoimună a neutrofilelor: ca afecțiune primară sau asociată cu sindromul Felty
- Alte boli autoimune: granulomatoza cu poliangeită (sau granulomatoza Wegener) și lupusul
- Hipersplenism: distrugerea prematură a celulelor sanguine de către splină
Alte cauze conexe
Există și alți factori care sunt legați de numărul scăzut de celule albe, care pot fi strâns legați de diferite boli; pe lângă cele menționate mai sus, avem:
- Hepatita A și B
- Hipertiroidismul
- Artrita reumatoidă
- Bolile congenitale
- Procesele infiltrative ale măduvei osoase
- Consumul excesiv de băuturi alcoolice
- Utilizarea prelungită a anumitor antibiotice și diuretice
Simptomele neutrofilelor scăzute
Numărul scăzut de neutrofile este diagnosticat atunci când apar infecții severe sau sepsis. Multe cazuri ușoare trec neobservate, deoarece simptomele nu sunt evidente. Manifestările pot varia în funcție de severitatea neutropeniei și de tipul de infecție.
Cu alte cuvinte, ceea ce se manifestă sunt simptomele infecțiilor. În acest sens, pacienții pot prezenta:
- Dureri de gât
- Diaree frecventă
- Febră moderată și ridicată
- Dureri de cap recurente
- Susceptibilitate la infecții
- Leziuni sau ulcere în cavitatea bucală și în regiunea anală
- Umflarea ganglionilor limfatici
- Infecții ale pielii și răni care necesită timp pentru a se vindeca
- Senzație de arsură la urinare și modificări ale frecvenței urinării
Diagnostic și tratament
Diagnosticul de neutropenie se stabilește după o hemoleucogramă completă. Dacă rezultatele sunt incerte, medicul poate sugera un test complementar, cum ar fi biopsia.
La adulți, diagnosticul este pozitiv atunci când numărul absolut de neutrofile este mai mic de 1500 per microlitru de sânge. Numărul de celule care indică neutropenia la copii variază în funcție de vârstă.
Tratamentul în cazul unui număr scăzut de neutrofile se bazează pe controlul cauzei de bază și pe menținerea vigilenței asupra stării generale de sănătate a pacientului, pentru a preveni infecțiile.
Desigur, administrarea tratamentului variază în fiecare caz, în funcție de gravitatea cu care se prezintă. Cele mai comune includ de obicei următoarele:
- Transfuzii de granulocite.
- Medicamente antibiotice și antifungice în caz de infecții.
- Terapie cu corticosteroizi sau imunoglobuline intravenoase.
- Administrarea de factori de creștere a globulelor albe, dacă neutropenia este foarte severă.
Posibile complicații
După cum am menționat, neutropenia este considerată severă atunci când numărul de neutrofile este foarte scăzut: sub 500 per microlitru de sânge. Pot apărea infecții periculoase care compromit sănătatea pacientului. Acestea nu sunt cauzate doar de microorganisme externe, ci și de bacteriile care trăiesc în mod normal în organism, atât pe piele, cât și pe membranele mucoase ale gurii sau ale intestinelor.
Descoperiți: Cum afectează temperatura sistemul imunitar?
Când să mergeți la medic
Mergeți la medic dacă aveți simptome precum următoarele:
- Febră mai mare de 38°C, cu frisoane sau transpirație rece
- Respirație dificilă
- Tuse care apare brusc
- Durere în gât
- Dificultate la urinare
- Vărsături și diaree
- Scurgeri vaginale
- Roșeață și inflamație în jurul rănilor
Măsuri preventive pentru evitarea infecțiilor
Dacă numărul scăzut de neutrofile este cauzat de o infecție, sunt necesare anumite măsuri preventive. De exemplu, spălarea regulată a mâinilor și purtarea mănușilor și a măștilor faciale pot limita riscul de infectare.
Obiceiurile de igienă stricte trebuie respectate atunci când manipulați alimentele pentru a le găti și a le consuma. În plus, se recomandă să nu intrați în contact cu persoanele care prezintă simptome de infecție și să evitați locurile aglomerate.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Justiz Vaillant A, Zito P (2020). Neutropenia. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507702/
- Hsieh MM, Everhart JE, Byrd-Holt DD, Tisdale JF, Rodgers GP (2007). “Prevalence of neutropenia in the U.S. population: age, sex, smoking status, and ethnic differences”. Intern. Med. 146(7): 486–92. doi:10.7326/0003-4819-146-7 200704030-00004.
- Manterola, A.; P. Romero, E. Martínez, E. Villafranca, F. Arias, M.A. Domínguez, M. Martínez (2004). “Neutropenia y fiebre en el paciente con cáncer”. Anales del Sistema Sanitario de Navarra, 27(3). doi:4321/S1137-66272004000600004.
- Rosales C. Neutrophil: A Cell with Many Roles in Inflammation or Several Cell Types? Front Physiol. 2018, 9, 113. doi:10.3389/fphys.2018.00113
- Gea-Banacloche J. (2017). Granulocyte transfusions: A concise review for practitioners. Cytotherapy, 19(11),1256-1269. doi:10.1016/j.jcyt.2017.08.012
- Li Y, Yu Y, Chen S, Liao Y, Du J (2019). Corticosteroids and Intravenous Immunoglobulin in Pediatric Myocarditis: A Meta-Analysis. Front Pediatr, 7, 342. doi:10.3389/fped.2019.00342
- Diz Dios P, Ocampo Hermida A, Fernández Feijoo J. (2002). Alteraciones cuantitativas y funcionales de los neutrófilos. Medicina Oral, 7, 206-21.
- Insausti G, Martínez M, Hernández A. (2012). Protocolo diagnóstico de la neutropenia. Medicine – Programa de Formación Médica Continuada Acreditado, 11(21), 1309-1312.
- Papesch M, Watkins R (2001). Epstein-Barr virus infectious mononucleosis. Clinical Otolaryngology & Allied Sciences, 26, 3-8. https://doi.org/10.1046/j.1365-2273.2001.00431.x.
- Vigilanza P, Simoes F, Sifontes S, et al (2002). Síndrome de kostmann: presentación de un caso. Arch. venez. pueric. Pediatr, 65(3), 142-145.