Ce se întâmplă când saliva este groasă?
 

Ce se întâmplă când saliva este groasă?

Saliva groasă are cauze diferite: unele boli, modificări hormonale sau consumul de anumite medicamente. Citiți mai departe pentru a afla cum să acționați!
Ce se întâmplă când saliva este groasă?

Ultima actualizare: 09 august, 2022

Saliva este esențială în cavitatea bucală, deoarece menține țesuturile umede și ajută la curățarea gurii. Prin urmare, atunci când saliva este groasă, produce variații ale echilibrului bucal care, la rândul lor, generează un dezechilibru al florei.

Glandele salivare sunt responsabile de producerea salivei. Atunci când aceste glande sunt alterate din diferite motive, cum ar fi chimioterapie sau radiațiile, ele pot provoca diferite modificări morfologice ale salivei.

Densitatea crescută a salivei o face mai lipicioasă și mai vâscoasă. În plus, în afară de disconfortul simțit de pacient, poate provoca probleme precum dificultăți de vorbire, de hrănire, de înghițire și chiar de respirație. Ce putem face dacă saliva este groasă?

Saliva este groasă: cauze

Saliva groasă poate sugera diferite patologii, cum ar fi:

  • Hipertensiune arterială
  • Diabet
  • Probleme renale
  • Pietre sau obstrucții ale canalelor salivare
  • Diferite tipuri de cancer
  • Parkinson
  • HIV
  • Infecții bucale
  • Accidente cerebrovasculare

Poate apărea și din cauza iritației sau uscăciunii gurii din cauza modificărilor hormonale, în special la femeile peste 40 de ani. Îmbătrânirea poate fi, de asemenea, o cauză.

O altă cauză foarte frecventă o reprezintă efectele adverse ale medicamentelor, precum chimioterapia, antihistaminicele, antidepresivele, diureticele sau analgezicele.

Femeie cu limba scoasă

Ce probleme poate cauza?

Dacă saliva devine prea groasă, se poate schimba modul de înghițire, pacientul sugând în loc să înghită din cauza dificultății resimțite. Acest lucru, în timp, poate duce la pneumonie prin aspirație.

Există o senzație de gură uscată și lipicioasă care provoacă respirație urât mirositoare și dificultăți la înghițire, la mestecat și la vorbire. Există o exacerbare a cariilor și a bolii parodontale la nivelul gingiilor.

Limba se poate usca și fisura, modificând gustul. Leziunile bucale și buzele crăpate sunt foarte frecvente.

Diagnostic

Există un test pentru a evalua fluxul salivar, numit sialometrie (evaluează cantitatea de salivă). Pot fi efectuate și biopsii de glande salivare pentru descoperi problemele anatomo-patologice.

Cum se tratează problema salivei groase?

Dacă glandele salivare sunt afectate, nu există tratament. Totuși, există diferite sfaturi pentru fluidifica saliva:

  • Măriți cantitatea de apă ingerată.
  • Umeziți alimentele cu sosuri.
  • Utilizați un umidificator de cameră.
  • Dormiți cu capul sus.
  • Faceți gargară.
  • Periați-vă dinții des.
  • Mestecați gumă frecvent.
  • Limitați consumul de alcool și tutun.
  • Reduceți aportul de alimente picante.

Tratament stomatologic împotriva salivei groase

Este esențial să se ia în considerare patologiile existente și medicamentele pe care le iau pacienții, precum și factorii psihologici. Substanțele care stimulează producția salivară sau substituenții salivari pot fi de ajutor:

  • Xilitol
  • Aloe vera
  • Fluor, ca parte fundamentală a igienei zilnice
Periaj dentar când saliva este groasă

Xilitolul are efecte remineralizante și anticarii, deși este și un hidratant. Aloe vera vindecă și previne rănile și fisurile, atât pe limbă, cât și pe buze, ameliorând astfel simptomele. Igiena orală este esențială: periajul corect, pastele de dinți și apele de gură cu fluor, gelurile hidratante, etc.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Falcão, D. P., da Mota, L. M. H., Pires, A. L., & Bezerra, A. C. B. (2013). Sialometry: Aspects of clinical interest. Revista Brasileira de Reumatologia. Elsevier Editora Ltda. https://doi.org/10.1016/j.rbr.2013.03.001.
  • Nayak PA, Nayak UA, Khandelwal V. The effect of xylitol on dental caries and oral flora. Clin Cosmet Investig Dent. 2014;6:89–94. Published 2014 Nov 10. doi:10.2147/CCIDE.S55761.
  • Rudney, J. D. (2000). Saliva and dental plaque. Advances in Dental Research. https://doi.org/10.1177/08959374000140010401.
  • Ligtenberg, A., Liem, E., Brand, H., & Veerman, E. (2016). The Effect of Exercise on Salivary Viscosity. Diagnostics6(4), 40. https://doi.org/10.3390/diagnostics6040040.
  • Petrušić, N., Posavec, M., Sabol, I., & Mravak Stipetić, M. (2015). The Effect of Tobacco Smoking on Salivation. Acta Stomatologica Croatica49(4), 309–315. https://doi.org/10.15644/asc49/4/6.
  • Rebolledo C, et al. Sialolitos en conductos y glándulas salivales. Revisión de literatura. Avances en Odontoestomatología 2009;25(6):311-317. Disponible en: https://scielo.isciii.es/pdf/odonto/v25n6/original1.pdf.
  • Cersosimo MG, Raina GB, Calandra CR, Pellene A, Gutiérrez C, Micheli FE, Benarroch EE. Dry mouth: an overlooked autonomic symptom of Parkinson’s disease. J Parkinsons Dis. 2011;1(2):169-73. doi: 10.3233/JPD-2011-11021. PMID: 23939300.
  • Schiødt M, Dodd CL, Greenspan D, Daniels TE, Chernoff D, Hollander H, Wara D, Greenspan JS. Natural history of HIV-associated salivary gland disease. Oral Surg Oral Med Oral Pathol. 1992 Sep;74(3):326-31. doi: 10.1016/0030-4220(92)90069-3. PMID: 1407995.
  • Maciejczyk M, Gerreth P, Zalewska A, Hojan K, Gerreth K. Salivary Gland Dysfunction in Stroke Patients Is Associated with Increased Protein Glycoxidation and Nitrosative Stress. Oxid Med Cell Longev. 2020 Dec 10;2020:6619439. doi: 10.1155/2020/6619439. PMID: 33488927; PMCID: PMC7787773.
  • Manley KJ. Saliva composition and upper gastrointestinal symptoms in chronic kidney disease. J Ren Care. 2014 Sep;40(3):172-9. doi: 10.1111/jorc.12062. Epub 2014 Mar 20. PMID: 24650153.
  • Chimenos Küstner, E., (2014).Boca seca y boca ardiente. Avances en Odontoestomatología.
    Disponible en: https://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0213-12852014000300003
  • Mayo Clinic. Síndrome de Sjögren. (2022).
  • sreebny, L., Et al., (1992). Xerostomia in Diabetes Mellitus. American Diabetes Association. Disponible en: https://diabetesjournals.org/care/article/15/7/900/17639/Xerostomia-in-Diabetes-Mellitus
  • Kawamoto, Makiko, Et al. (2021). Relationship between dry mouth and hypertension. Clinical Oral Investigations. Disponible en:https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33594468/

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.