Ce sunt funcțiile cognitive?
Funcțiile cognitive sunt capacitățile intelectuale ale unei persoane. Datorită acestora, activitățile de bază ale gândirii pot avea loc:
- Selecţie
- Recepţie
- Depozitare
- Transformare
- Elaborare
- Recuperarea informațiilor
În practică, funcțiile cognitive ne permit să desfășurăm orice tip de activitate. Acestea includ, de exemplu, orientarea în spațiu, vorbitul, cititul, scrisul, ascultatul muzicii, etc. Fără ele, este imposibil să interacționăm cu realitatea.
Există mai multe tipuri, dar toarte interdependente. Prin urmare, dacă una dintre aceste funcții este modificată, este foarte probabil ca și altele să fie afectate.
Ce sunt funcțiile cognitive?
Funcțiile cognitive sunt procesele mintale care ne permit să îndeplinim orice sarcină sau activitate. Putem spune, pe scurt, că acestea sunt funcțiile care ne permit să captăm, să filtram și să procesăm informații. După cum am menționat deja, există mai tipuri.
Orientare
Orientarea este o abilitate care ne ajută să fim conștienți de noi înșine și de contextul în care ne aflăm la un moment dat. Este esențial să ne localizăm în timp, spațiu și realitatea individuală.
Această capacitate poate fi de 3 tipuri:
- Personală: capacitatea de a asimila și integra informații despre propria identitate și istoria personală
- Temporară: abilitatea de a plasa evenimente sau situații cronologic
- Orientare spațială: pentru a înțelege unde suntem, unde mergem sau de unde venim
Gnoză
Gnoza este capacitatea de a recunoaște informațiile care au fost învățate anterior. Este simplă și complexă. Cea simplă este influențată de un singur simț. În cea complexă, intervin mai multe simțuri în același timp.
Din acest punct de vedere, există următoarele:
- Vizuale: capacitatea de a recunoaște stimulii prin vedere
- Auditive: recunoașterea stimulilor prin ureche
- Olfactive: prin miros
- Gustative: recunoașterea stimulilor prin gust
- Tactile: capacitatea de a recunoaște stimulii prin atingere
- Conturul corpului: recunoașterea corpului și părților sale ca întreg, precum și ceea ce se poate face cu fiecare element al acestuia. Implica și orientarea corpului într-un spațiu anume.
Atenţie
Atenția este capacitatea de a genera o stare de activare, de a o dirija și de a o menține corespunzător, astfel încât informațiile să poată fi procesate corect. Se referă la procesele de observare și avertizare, care ne permit să devenim conștienți de ceea ce se întâmplă în mediu.
Există 3 tipuri diferite:
- Susținută: este o concentrare constantă a atenției pe o perioadă lungă de timp. Această stare este cunoscută și ca vigilență.
- Selectivă: concentrarea asupra unui lucru fără a permite altor stimuli să interfereze pentru a întrerupe acel proces.
- Alternativă: înseamnă trecerea de la o sarcină la alta menținând concentrarea.
De asemenea, există un alt proces care face parte din funcțiile cognitive ce țin de atenție: viteza de procesare. Aceasta este rata la care este îndeplinită o sarcină sau timpul necesar cuiva pentru a emite un răspuns după primirea unui stimul.
Citiți și: Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție
Funcții executive
Funcţiile executive corespund unor procese mintale complexe. Ele permit planificarea, organizarea, îndrumarea, revizuirea, regularizarea și evaluarea propriului comportament fie pentru adaptare, fie pentru atingerea unui scop.
Funcțiile executive includ următoarele:
- Raţionament: abilitatea de a relaționa idei sau concepte, astfel încât să se poată ajunge la o concluzie sau să se emită o judecată.
- Flexibilitate: este capacitatea de a modifica strategia comportamentală, astfel încât să fie posibilă adaptarea la noile cerințe ale unei realități specifice.
- Inhibiție: este capacitatea de a ignora stimuli sau informații de mică importanță.
- Deviz temporar: este capacitatea de a calcula trecerea timpului sau durata unui eveniment.
- Planificare: este capacitatea de a dezvolta secvențe eficiente care vizează atingerea unui anumit obiectiv.
- Memorie de lucru: este sistemul complex care permite menținerea, manipularea și transformarea informațiilor găsite în minte.
- Luarea deciziilor: este capacitatea de a contrasta și cântări diverse opțiuni, precum și posibilele rezultate și consecințe ale acestora.
- Dublă execuție: este capacitatea de a îndeplini două sarcini simultan, fără a pierde atenția asupra niciuna dintre ele.
- Multitasking sau ramificare: este capacitatea de a alterna desfășurarea diferitelor activități în același timp, fără a pierde firul proceselor.
Praxii
Praxiile sunt funcții cognitive care permit mișcărilor organizate să atingă un scop sau să realizeze un plan de acțiune. Ele presupun, de asemenea, cunoașterea obiectelor sau instrumentelor cu care urmează să fie efectuată mișcarea sau acțiunea.
Există 4 tipuri de praxii:
- Ideomotorii: capacitatea de a efectua un gest sau o mișcare simplă în mod intenționat.
- Ideatorii: abilitatea de a manipula obiecte printr-o succesiune de acțiuni. Presupune cunoașterea obiectului, a funcției acestuia, a rezultatului acțiunii și a pașilor care trebuie parcurși.
- Faciale: capacitatea de a face mișcări voluntare cu părțile feței.
- Vizoconstructive. realizează un desen sau o figură, planificând și făcând mișcările necesare pentru a atingerea scopului.
Limbaj
Limbajul este una dintre cele mai complexe și fundamentale funcții cognitive. Presupune capacitatea de a opera cu semne sonore sau scrise, care simbolizează obiecte sau idei. Asemenea semne trebuie să se conformeze convențiilor unei comunități lingvistice sau ale persoanelor care vorbesc aceeași limbă.
Există mai multe procese care sunt incluse în limbaj:
- Denumire: capacitatea de a numi oameni, obiecte sau fapte
- Vocabular: Cunoașterea cuvintelor și a sensului lor
- Expresie: abilitatea de a formula idei care au sens, folosind scheme gramaticale corecte
- Înțelegere: abilitatea de a înțelege limbajul
- Discriminare: diferențierea și interpretarea diferitelor conținuturi ale limbajului
- Repetiţie: capacitatea de a produce sunete identice cu cele auzite
- Scris: transformarea ideilor în imagini, simboluri și caractere
- Citit: abilitatea de a interpreta imagini, simboluri și personaje și apoi de a converti totul în vorbire
- Fluenţă: generarea de conținut lingvistic rapid și eficient
Memorie
Memoria este o altă funcție cognitivă vitală. Este definită ca abilitatea de a codifica, stoca și regăsi informațiile conținute în învățare sau în experiențele trăite.
Există trei tipuri de bază de memorie:
- Episodică: are de-a face cu evenimente sau situații trăite, cu timp și spațiu recunoscute.
- Semantică: se referă la cunoștințe generale.
- Procedurală: se referă la succesiunea de acțiuni deja învățate.
Cunoaștere socială
O altă abilitate cognitivă este cunoașterea socială. Aceasta corespunde proceselor intelectuale și emoționale care permit analizarea, interpretarea, amintirea și utilizarea informațiilor care provin din lumea socială.
Este modul în care relațiile cu sine și cu ceilalți sunt procesate mintal. Ne permite să ne identificăm și să ne înțelegem propriile emoții și pe cele ale altora. Este baza comportamentului social și a empatiei.
Citiți și: Simptomele tulburărilor afective
Abilități vizuale spațiale
Abilitățile vizuale spațiale se referă la capacitatea de a reprezenta, analiza și manipula obiecte mintal. Permit, de exemplu, calcularea distanței dintre două obiecte. De asemenea, face posibilă imaginația.
Aveți grijă de funcțiile cognitive, adoptând obiceiuri sănătoase
Funcțiile cognitive stau la baza activității noastre în lume. Aceste capacități se pot deteriora din cauza diferiților factori, precum îmbătrânirea, îmbolnăvirea, consumul de substanțe nocive sau inactivitatea.
În schimb, funcțiile cognitive sunt foarte bine întreținute atunci când se adoptă un stil de viață sănătos. Activitatea fizică, o dietă echilibrată, reducerea stresului și o viață socială stimulativă sunt modalități de a avea grijă de aceste abilități valoroase.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Funes, M. J., & Lupiáñez, J. (2003). La teoría atencional de Posner: una tarea para medir las funciones atencionales de Orientación, Alerta y Control Cognitivo y la interacción entre ellas. Psicothema, 260-266.
- Gonzato, M., & Godino, J. D. (2010). Aspectos históricos, sociales y educativos de la orientación espacial. UNION. Revista iberoamericana de educación matemática, 23, 45-58.
- Valdizán, J. R. (2008). Funciones cognitivas y redes neuronales del cerebro social. Revista de neurología, 46(Supl 1), 64-68.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.