Ce sunt petele negre pe limbă și de ce apar?
Poate părea ciudat, dar petele negre pe limbă sunt mult mai frecvente decât crezi. Desigur, persoanele afectate sunt foarte îngrijorate. Cu toate acestea, cauzele lor sunt multiple și variate.
În primul rând, localizarea și aspectul petelor negre de pe limbă variază. De asemenea, aceste pete pot apărea și pe spatele limbii sau în alte zone și pot chiar arăta păroase. Petele apar în grup sau individual. De cele mai multe ori sunt temporare, iar durata afecțiunii depinde de cauza care a generat apariția acesteia.
În articolul de astăzi, îți vom explica ce sunt petele negre pe limbă, care sunt principalele cauze ale lor și consecințele posibile.
De ce apar petele negre pe limbă?
În condiții normale, limba este roșie și acoperită cu mici denivelări numite papilele. Însă, există câteva cazuri în care papilele își pierd culoarea vie, căpătând astfel aspectul de pete negre.
Citește mai mult:
Limba neagră păroasă
În acest caz, limba devine închisă la culoare și capătă un aspect păros. Acest lucru se întâmplă deoarece celulele moarte ale pielii nu se exfoliază așa cum ar trebui. Acestea se acumulează și duc la umflarea papilelor gustative. Papilele sunt responsabile de capturarea bacteriilor, a resturilor alimentare, a urmelor de tutun, etc. Aceste substanțe murdăresc limba.
Limba neagră păroasă este o afecțiune orală ușoară și temporară. Aceasta poate fi provocată de:
- Utilizarea antibioticelor și a apei de gură iritante
- Igiena orală slabă
- Consumul de cafea sau ceai negru în exces
- Consumul de alcool și fumatul
A avea pete negre pe limbă este un lucru alarmant. Cu toate acestea, nu există niciun motiv pentru a-ți face griji, deoarece afecțiunea nu duce neapărat la alte probleme de sănătate și este nedureroasă. Așadar, elimină factorii de mai sus și urmează o igienă orală adecvată.
Hiperpigmentarea limbii
Aceasta este o tulburare benignă care duce, de asemenea, la apariția punctelor negre pe limbă. Este relativ frecventă la etniile africane și asiatice. De obicei, afecțiunea se manifestă între 20 și 30 de ani, deși poate apărea și la copii. În general, hiperpigmentarea limbii afectează suprafețele laterale și vârful acesteia.
Cauza acestei afecțiuni este încă necunoscută, deși oamenii de știință investighează posibilitatea existenței unui factor genetic. Unele studii continuă să încerce să demonstreze faptul că această patologie este moștenită.
Citește mai mult:
Infecție fungică
Infecția fungică este frecventă la persoanele cu o igienă orală precară. Cu toate acestea, petele negre pot apărea și după administrarea anumitor antibiotice. Medicamentele antibioticele modifică bacteriile ce trăiesc pe suprafața limbii, inclusiv cele benefice.
Leziuni și răni
Chiar dacă pare greu de crezut, limba poate să se învinețească. Orice lovitură sau mușcătură care nu sfâșie țesutul poate forma o mică vânătaie pe limbă. Astfel, apar adesea mici pete negre pe limbă.
Pete negre pe limbă din cauza medicației
Așa cum am menționat anterior, antibioticele pot slăbi microbiota limbii. Așadar, este mai ușor să contractezi o infecție fungică.
De asemenea, unele medicamente pot provoca pete negre pe limbă. Mecanismul acestui efect secundar este complex. Cu toate acestea, este doar o situație tranzitorie. Limba ta va fi din nou normală imediat ce încetezi să iei tratamentul.
Cel mai important lucru despre petele negre pe limbă
Petele negre pe limbă pot apărea din diferite motive. Cu toate acestea, majoritatea cazurilor apar ca urmare a obiceiurilor proaste, cum ar fi igiena orală necorespunzătoare și fumatul. Așadar, este foarte important să menținem o igienă adecvată. De asemenea, majoritatea medicilor stomatologi recomandă spălarea dinților cel puțin de două ori pe zi. În mod similar, trebuie să folosești ață dentară și apă de gură zilnic.
De asemenea, încearcă să renunți la obiceiurile toxice, cum ar fi fumatul. Tutunul nu provoacă doar pete negre pe limbă, ci poate duce și la cancer oral.
Consultă medicul dacă observi modificări ale culorii limbii sau ale oricărei părți a gurii. Acesta îți va face orice teste relevante necesare pentru a te diagnostica și a exclude orice proces cancerigen.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Domínguez P, Minguella I. Tractament de la cetoacidosis diabètica. But Soc Cat Pediatr 1989; 49: 385-95.
- Fernández Y, Palomeque A, Luaces C, Pons M, Gibert A, Martín JM. Tratamiento de la cetoacidosis diabética. Arch Pediatr 1995; 46: 443-6.
- Rodríguez Hierro F. Diabetes mellitus (I). En: Argente J, Carrascosa A, Gracia R, Rodríguez Hierro F, editores.
Tratado de Endocrinología Pediátrica y de la adolescencia. Madrid: Edimsa; 1995. p. 943-64. - Rodríguez F, Torres M. Diabetes: pauta de actuación en el Servicio de Urgencias ante un posible debut diabético. En: Pou-Fernández J, editor. Urgencias en Pediatría. Protocolos diagnóstico-terapéuticos. Madrid: Ergon; 1999. p. 349-58.
- Corripio Collado R, Rivera Luján J, Gallach Figueras I. Urgencias endocrino-metabólicas: Diabetes Mellitus. En: Benito J.