Cele mai frecvente alergii alimentare și cei mai buni înlocuitori
Scris și verificat de nutriționistul Eliana Delgado Villanueva
Tu ce știi despre cele mai frecvente alergii alimentare? Acestea reprezintă o reacție a organismului la proteinele găsite în componența anumitor alimente. Reacțiile alergice pot varia de la mâncărimi și roșeață la probleme grave ca șocul anafilactic.
Alergiile alimentare tind să se declanșeze în primii ani de viață. Ele diferă în funcție de alimentele care le provoacă și de reacțiile pacienților.
Ce sunt alergenii alimentari?
Alergenii sunt substanțe capabile să producă reacții anormale ale sistemului imunitar. Un alergen alimentar este un aliment sau ingredient care prezintă un anumit compus (alergenul propriu-zis) capabil să producă reacții grave la persoanele vulnerabile.
Care sunt cele mai frecvente alergii alimentare?
Cercetătorii au descoperit peste 160 de alergeni alimentari. Însă, conform textului Legii privind etichetarea alergenilor alimentari și protecția consumatorilor (emisă în 2004 de către agenția Food and Drug Administration din Statele Unite), cei mai frecvenți sunt:
- Laptele: Cea mai răspândită alergie alimentară, în special în rândul bebelușilor, este alergia la proteinele laptelui. Deseori această problemă dispare până la vârsta de trei ani.
- Ouăle: Pot declanșa reacții grave, inclusiv anafilaxie, afectând corpul și organele în doar câteva minute.
- Peștele: Și peștele poate provoca reacții grave. De fapt, unele persoane reacționează chiar și la mirosul de pește.
- Fructele cu coajă lignificată: Cu cât un aliment este mai rezistent la căldură în timpul digestiei, cu atât reacția alergică va fi mai intensă. Acest lucru se întâmplă în cazul fructelor cu coajă lignificată.
- Arahidele: Constituie principala cauză a anafilaxiei.
- Grâul și soia: Deși acest fenomen este rar, alergenii cerealelor se pot combina cu polenul, declanșând reacții încrucișate.
Care sunt simptomele alergiilor alimentare?
În mod normal, cele mai frecvente alergii alimentare provoacă simptome care apar după ce pacientul consumă alimentul respectiv. Intervalul de timp între ingerare și reacție variază de la câteva minute până la două ore.
Citește și:
Simptomele alergiilor alimentare includ:
- Urticarii
- Înroșirea pielii
- Furnicături
- Mâncărime la nivelul cavității bucale
- Vomă și diaree
- Crampe la stomac
- Tuse sau respirație șuierătoare
- Amețeală sau confuzie
- Inflamarea gâtului
- O presiune la nivelul pieptului
- Pierderea cunoștinței
Care sunt cauzele alergiilor alimentare?
O persoană care suferă de o anumită alergie alimentară a fost expusă la alimentul în cauză cel puțin o dată în viață. Alergia survine atunci când organismul intră în contact cu alergenul alimentar pentru a doua oară.
Acesta este momentul în care anticorpii reacționează la alergen, în special histamina, care declanșează simptomele. Mulți factori pot sta la baza alergiilor alimentare, inclusiv:
- Moștenirea genetică
- Expunerea la antigeni
- Modificările permeabilității gastrointestinale
- Factorii de mediu
Înlocuitori ai alergenilor alimentari
Eliminarea completă a alergenilor alimentari din dietă poate, pe termen lung, duce la carența de proteine. În această situație, nivelul de energie al pacientului scade, iar organismul său nu primește toți nutrienții de care are nevoie. Astfel, apare nevoia de a consuma înlocuitori ai alergenilor.
Iată câteva alternative la produsele care provoacă cele mai frecvente alergii alimentare:
1. Înlocuitori ai laptelui
Persoanele alergice la lapte nu au de ce să-și facă griji. Există multe alte alimente care oferă calciu, inclusiv:
- Legumele cu frunze de culoare verde închis
- Pastele
- Leguminoasele
- Fructele cu coajă lignificată
- Peștele
O altă variantă este să profităm de diversele tipuri de lapte vegetal pe care le avem la dispoziție, cum ar fi:
- Laptele de soia: Oferă mai puține proteine, dar nu conține deloc colesterol. În plus, conține cu 50% mai puțină grăsime decât laptele integral.
- Laptele de migdale: Este bogat în vitaminele E și B12.
- Laptele de alune: Oferă calciu, fosfor, magneziu și potasiu, precum și o cantitate semnificativă de antioxidanți.
- Laptele de cocos: Conține calciu, potasiu, seleniu și acid folic.
- Laptele de quinoa: Este celebru datorită conținutului său de magneziu, fier, zinc, vitamina E și vitaminele B1, B2 și B6.
2. Înlocuitori ai ouălor
Gălbenușul de ou este foarte hrănitor. Această componentă a oului conține vitamine (A, E, D, B12, B6, B2, B1 și acid folic), precum și minerale (fier, fosfor, potasiu și magneziu). Dar persoanele alergice la ouă pot opta pentru unul dintre următoarele alimente:
- Carne
- Leguminoase
- Pește
- Legume cu frunze verzi
- Dovleac și dovlecel
- Morcov
3. Înlocuitori ai peștelui
Peștele conține proteine, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, iod, fier și complexul vitaminelor B. Totodată, acesta reprezintă o sursă naturală de acizi grași polinesaturați. Dacă nu poți consuma pește, încearcă:
- Produsele lactate
- Carnea
- Ouăle
- Fructele de mare
- Cerealele
- Leguminoasele
- Fructele cu coajă lignificată
Nu uita să citești:
4. Înlocuitori ai fructelor cu coajă lignificată
Multe persoane evită fructele cu coajă lignificată, chiar dacă nu sunt alergice la ele. Dar aceste alimente conțin proteine, fibre, potasiu, acizi grași nesaturați, magneziu, fosfor, vitamina E și calciu. Cei mai buni înlocuitori ai fructelor cu coajă lignificată sunt:
- Carnea
- Peștele
- Ouăle
- Leguminoasele
- Năutul
- Uleiul de măsline
- Măslinele
- Avocado
După cum poți vedea, cele mai frecvente alergii alimentare pot cauza multe probleme. Nu este o idee bună să iei medicamente fără avizul unui medic. Alergenii se pot modifica brusc, făcând ca tratamentul să devină contraproductiv.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Caubet JC, Wang J. Current understanding of egg allergy. Pediatr Clin North Am. 2011;58(2):427–xi. doi:10.1016/j.pcl.2011.02.014
- Martín Esteban, M., & Anadón Navarro, A. (2007). Informe del Comité Científico de la Agencia Española de Seguri- dad Alimentaria y Nutrición ( AESAN) sobre Alergias Alimentarias. Nutrition, 58.
- Sánchez, J., Restrepo, M. N., Mopan, J., Chinchilla, C., & Cardona, R. (2014). Alergia a la leche y al huevo: Diagnóstico, manejo e implicaciones en América Latina. Biomedica. Instituto Nacional de Salud. https://doi.org/10.7705/biomedica.v34i1.1677
- Tong WS, Yuen AW, Wai CY, Leung NY, Chu KH, Leung PS. Diagnosis of fish and shellfish allergies. J Asthma Allergy. 2018;11:247–260. Published 2018 Oct 8. doi:10.2147/JAA.S142476
- Zukiewicz-Sobczak WA, Wróblewska P, Adamczuk P, Kopczyński P. Causes, symptoms and prevention of food allergy. Postepy Dermatol Alergol. 2013;30(2):113–116. doi:10.5114/pdia.2013.34162
- Yu W, Freeland DMH, Nadeau KC. Food allergy: immune mechanisms, diagnosis and immunotherapy. Nat Rev Immunol. 2016;16(12):751–765. doi:10.1038/nri.2016.111
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.