Logo image
Logo image

Cele mai periculoase bacterii pentru oameni

6 minute
Deși nu toate sunt fatale, există câteva bacterii periculoase care pot fi foarte dăunătoare organismului și care pot provoca diferite daune dacă nu sunt detectate și eliminate la timp.
Cele mai periculoase bacterii pentru oameni
Ultima actualizare: 28 iulie, 2022

La începutul anului, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat lista cu cele mai periculoase bacterii pentru om. Acestea au făcut cel mai mare număr de victime.

Cunoașterea simptomelor și a complicațiilor pe care le provoacă este importantă pentru a ne menține sănătatea. Majoritatea acestor bacterii provoacă boli care, dacă nu sunt tratate, pun viața pacienților în pericol.

Lista indică, de asemenea, necesitatea ca laboratoarele medicale să dezvolte noi medicamente antibiotice pentru a face față în mod eficient fiecărei amenințări.

Cele mai periculoase bacterii pentru oameni

1. Acinetobacter baumannii

Some figure

 

Acesta este poate cel mai rezistent microorganism din zilele noastre. Mii de oameni mor în fiecare an ca urmare a infectării cu această bacterie, care are multiple mecanisme de rezistență la medicamentele existente.

Conform numeroaselor investigații, bacteria are capacitatea de a sintetiza un număr mare de enzime care inhibă antibioticele. De asemenea, a generat modificări ale proteinelor de pe suprafața sa pentru a preveni acțiunea medicamentelor. De parcă nu ar fi de ajuns, are diferite pompe pentru a elimina antibioticele care intră în citoplasmă.

  • Totul începe cu o pneumonie agresivă însoțită de o infecție puternica a tractului urinar. Bacteriile pot provoca, de asemenea, infecții ale rănilor și abcese în multe organe.
  • A. baumannii are un nivel de prioritate critic, iar laboratoarele au fost deja îndemnate să se concentreze pe descoperirea unor medicamente mai bune pentru combaterea sa.

Recomandăm: Cele mai bune 9 remedii naturale pentru eliminarea ciupercilor de pe piele

2. Pseudomonas aeruginosa

Atacurile acestui agent patogen sunt foarte variate și, prin urmare, uneori este dificil de detectat.

  • Acest eșantion de bacterii periculoase este asociat cu pacienții imunocompromiși, de exemplu cu SIDA sau cu fibroză chistică. Infecția cu P. aeruginosa este, de asemenea, asociată cu persoanele care sunt spitalizate, ventilate mecanic sau arse grav.
  • Bacteria poate afecta mai multe organe în funcție de poarta sa de intrare. Printre structurile cel mai frecvent afectate se numără pielea, plămânii, tractul urinar, urechile și valvele cardiace.

Pericolul constă în incapacitatea persoanelor cu imunodeficiență de a lupta împotriva infecției, ceea ce agravează tabloul clinic. De asemenea, bacteria provoacă complicații pulmonare și infecții grave la persoanele care sunt deja bolnave.

3. Enterobacteriaceae

Termenul de Enterobacteriaceae grupează o familie de microorganisme care provoacă boli ce afectează sistemul digestiv și excretor (adică afectează colonul, stomacul și intestinele).

  • Acest grup de bacterii periculoase este responsabil de gastroenterita copilăriei, salmonela, febra tifoidă și dizenteria bacilară. Poate provoca și alte afecțiuni, cum ar fi infecții severe ale tractului urinar (atunci când colonizează alte țesuturi).
  • Aceste bacterii au ucis mulți oameni în timpul epidemiei de ciumă.
  • De asemenea, multe dintre aceste bacterii periculoase au o rezistență puternică la penicilină.

Familia Enterobacteriaceae include mai mult de 60 de genuri diferite, aproximativ 25 fiind relevante din punct de vedere clinic pentru oameni, potrivit Clinical and Microbiology Reviews. Printre cele mai relevante genuri se remarcă Escherichia, Salmonella, Shiguella, Proteus, Klebsiella, Serratia și Enterobacter.

4. Enterococcus faecium

Această bacterie poate trăi în intestinul uman fără a-l deteriora, dar în anumite condiții poate deveni un agent dăunător.

Enterococcus faecium este responsabilă de meningita neonatală, o infecție care provoacă dureri de cap, înțepenire a gâtului, fotofobie și febră. Din fericire, este un agent etiologic foarte rar, deoarece reprezintă între 0,3 și 4% din totalul meningitelor neonatale, potrivit revistei Infectious Diseases and Clinical Microbiology.

  • În prezent, are un nivel de prioritate ridicat, dar nu critic.
  • Problema pe care o prezintă este rezistența la anumite antibiotice.
  • Această bacterie este capabilă să genereze multiple patologii, precum infecții ale tractului urinar, bacteriemie, endocardită și infecții intraabdominale, pelvine sau cutanate.

5. Staphylococcus aureus

Există bacterii care pot declanșa un set de infecții și boli în diferite organe ale corpului uman. Este cazul Staphylococcus aureus, capabil să provoace probleme la nivelul pielii, sistemului respirator și digestiv.

Printre simptomele cauzate de acest microorganism, se remarcă următoarele:

  • Sepsis
  • Celulită infecțioasă
  • Meningită
  • Pneumonie
  • Conjunctivită

În plus, marea majoritate a infecțiilor care apar în centrele spitalicești sunt atribuite acestui agent patogen. De fapt, un studiu publicat în revista Medicina Clínica a constatat că până la 20% dintre infecțiile dobândite în unitățile de terapie intensivă implică Staphylococcus aureus.

6. Helicobacter pylori

Some figure

 

H. pylori este o bacterie care trăiește exclusiv în stomac și infectează mucoasa gastrică, provocând inflamații. În plus, poate provoca următoarele boli:

  • Gastrită
  • Limfoame
  • Ulcer septic
  • Iritație de colon

În unele cazuri, oamenii se infectează cu H. pylori fără a dezvolta niciun simptom. Se transmite prin salivă, fecale și placă dentară.

Helicobacter pylori este una dintre cele mai periculoase bacterii din cauza capacității sale de a se adapta la medii ostile. În plus, conform Jurnalului Columbian de Gastroenterologie, bacteria este rezistentă la mai multe antibiotice, cum ar fi amoxicilină, metronidazol, claritromicină, furazolidonă, levofloxacină și tetraciclină.

7. Campylobacter

Probabil că vorbim despre cel mai mare transmițător de toxiinfecții alimentare din lume. Printre simptomele sale comune găsim:

  • Febră
  • Diaree
  • Vărsături
  • Durere abdominală

În unele cazuri particulare, poate provoca artrită sau sindromul Guillain-Barré. Acesta este un agent bacterian perfect compatibil cu antibioticele convenționale.

Bacteria poate fi transmisă prin ingestia de alimente sau apă contaminate și prin contactul cu animale purtătoare.

8. Salmonella, printre cele mai periculoase bacterii

Salmonella este un gen care include multe bacterii aparținând familiei Enterobacteriaceae. Aceste bacterii sunt capabile să producă salmoneloza, febra tifoidă, bacteriemia sau infecțiile supurative.

  • Perioada de incubație variază de la o săptămână la aproape o lună.
  • Simptomele variază de la febră, vărsături și diaree, la stomac deranjat.

Simptomele pot dura până la 2 luni, în cel mai rău caz. Bacteriile pot supraviețui perioade lungi de timp în produsele lactate precum untul și laptele, precum și în ciocolată.

9. Neisseria gonorrhoeae

Some figure

Unele bacterii periculoase dăunătoare oamenilor se răspândesc și prin contact sexual. Acesta este cazul particular al infecției cu Neisseria gonorrhoeae.

  • După cum indică numele, acest microb este cauza celebrei gonorei.
  • Antibioticele simple, precum ampicilina și penicilina, pot contracara efectele acestei boli atunci când sunt depistate la timp.

Pericolul real al infecției cu Neisseria gonorrhoeae este să nu fie descoperită la timp. Bacteriile pot urca în sistemul reproducător feminin și pot provoca boli inflamatorii pelvine, care pot afecta fertilitatea.

Gonoreea în timpul sarcinii reprezintă un pericol, în ciuda faptului că este rară. Studii multiple asociază infecția cu ruptura prematură a membranelor, nașterea prematură, greutatea mică la naștere și contaminarea copilului în timpul nașterii.

Citiți mai mult: Care sunt patogenii periculoși vara?

Feriți-vă de cele mai periculoase bacterii

Este recomandat să faceți un control anual pentru a vă verifica starea de sănătate. Păstrați întotdeauna obiceiuri bune de viață și, în caz de simptome persistente și disconfort, consultați medicul cât mai curând posibil. Detectarea și tratarea precoce a oricărei boli, inclusiv a celor cauzate de cele mai periculoase bacterii, sunt vitale.

Amintiți-vă că ar trebui să evitați automedicația, deoarece aceasta ar putea genera complicații. Dacă doriți să luați un medicament, cel mai bine este să consultați medicul.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Atehortúa-Rendón, J. D., Martínez, A. & Pérez-Cala, T. L. (2020). Descripción de la resistencia de Helicobacter pylori a seis antibióticos de uso frecuente en Colombia. Revista colombiana de Gastroenterología35(3), 351-361. Disponible en: https://revistagastrocol.com/index.php/rcg/article/view/493#:~:text=La%20resistencia%20en%20H.,%2C%20furazolidona%2C%20levofloxacina%20y%20tetraciclina.
  • Bretón, J. R., Peset, V., Morcillo, F., et al. (2002). Meningitis neonatal por Enterococcus spp.: presentación de cuatro casos. Enfermedades infecciosas y microbiologia clinica20(9), 443-447. Disponible en: https://www.elsevier.es/es-revista-enfermedades-infecciosas-microbiologia-clinica-28-articulo-meningitis-neonatal-por-enterococcus-spp–S0213005X02728401#:~:text=La%20meningitis%20por%20enterococo%20es,frecuencia%20en%20la%20literatura%20m%C3%A9dica.
  • Janda, J. M. & Abbott, S. L. (2021). The changing face of the family Enterobacteriaceae (order:“Enterobacterales”): new members, taxonomic issues, geographic expansion, and new diseases and disease syndromes. Clinical Microbiology Reviews34(2), 1-45. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8262773/
  • Jurado-Martín, I., Sainz-Mejías, M. & McClean, S. (2021). Pseudomonas aeruginosa: An audacious pathogen with an adaptable arsenal of virulence factors. International Journal of Molecular Sciences22(6), 1-35. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33803907/
  • Gundogdu, O. & Wren, B. W. (2020). Microbe Profile: Campylobacter jejuni–survival instincts. Microbiology166(3), 230-232. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32228803/
  • Lerma, F. Á., Palomar, M., Insausti, J., et al. (2006). Infecciones nosocomiales por Staphylococcus aureus en pacientes críticos en unidades de cuidados intensivos. Medicina clínica126(17), 641-646. Disponible en: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0025775306720450
  • Martínez-Velasco, I. G., Figueroa-Damián, R., Vargas-Martínez, G., Flores-Espíndola, N., & Guillén-González, M. A. (2021). Gonorrea y embarazo: a propósito de dos casos. Ginecología y obstetricia de México89(08), 662-669. Disponible en: https://www.medigraphic.com/cgi-bin/new/resumen.cgi?IDARTICULO=101052
  • Threlfall, E. J. (2002). Antimicrobial drug resistance in Salmonella: problems and perspectives in food-and water-borne infections. FEMS microbiology reviews26(2), 141-148. Disponible en: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12069879/
  • Vanegas-Múnera, J., Roncancio-Villamil, G. y Jiménez-Quiceno, J. N. (2014). Acinetobacter baumannii: importancia clínica, mecanismos de resistencia y diagnóstico. CES Medicina28(2), 233-246. Disponible en: http://www.scielo.org.co/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0120-87052014000200008
  • World Health Organization. (2017). WHO publishes list of bacteria for which new antibiotics are urgently needed. Disponible en: https://www.who.int/en/news-room/detail/27-02-2017-who-publishes-list-of-bacteria-for-which-new-antibiotics-are-urgently-needed

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.