Comunicarea nonviolentă este posibilă?

Comunicarea nonviolentă este posibilă, dar mulți oameni nu sunt conștienți de aceasta. Mulți dintre noi nu am învățat să comunicăm corect la timp. S-ar putea chiar ca unii oameni să scoată la iveală tot ce e mai rău în fiecare dintre noi.

Deci, de ce suntem amabili și plini de compasiune cu unii oameni, dar nepoliticoși și violenți față de alții? Psihologul Marshall B. Rosenberg a cercetat aceste întrebări și a dezvoltat ceva ce se numește comunicare nonviolentă.

Acest tip de comunicare, cunoscut și sub numele de comunicare empatică, se bazează în principal pe dăruirea din inimă. Este un mesaj care nu se bazează pe comparații, insulte sau elemente negative. De fapt, se întâmplă chiar opusul – sentimente pozitive, asertivitate, respect și compasiune.

Adesea, oamenii nu sunt în măsură să identifice anumite semne care denotă o comunicare deficitară. Semnele sunt negative și pline de critici distrugătoare, negare și lipsă de reflecție. Prin urmare, ele conduc la dispute, conflicte, atacuri și defensivă.

În articolul de astăzi, vom discuta despre modul de identificare a acestor mesaje și despre cum putem pune în practică comunicarea nonviolentă.

Comunicarea nonviolentă: descriere

Marshall B. Rosenberg a fost fondatorul și directorul Centrului pentru Comunicare Nonviolentă (SUA). El a fost profund interesat de noile forme de comunicare și a prezentat alternative pașnice la violență și agresivitate în relațiile interumane.

În cartea sa, Comunicare nonviolentă: un limbaj al vieții, el rezumă cele patru elemente cheie ale comunicării nonviolente (NVC):

• Efectuează observații, dar nu evalua.
• Identifică și exprimă-ți sentimentele.
• Controlează-ți nevoile, asumându-ți responsabilitatea pentru sentimentele tale.
• Fă cereri conștiente altora pentru a-ți îmbogăți viața.

De asemenea, autorul subliniază importanța conectării nevoilor tale cu cele ale altora. Empatia este un aspect fundamental al acestui tip de comunicare. Este dificil să transmiți cu succes informații fără empatie.

În cercetările sale, autorul se referă și la existența unor judecăți moraliste. În opinia sa, presupunem că există „o atitudine greșită din partea celor care nu acționează în conformitate cu valorile noastre”.

Citește și:

Stresul zilnic provoacă depresie

Bunele maniere și comunicarea nonviolentă

Deși nu este posibil să te afli întotdeauna într-o stare meditativă prietenoasă, există aspecte care cu siguranță nu pot și nu ar trebui să fie supuse negocierii. Acestea includ amabilitatea comună, un pilon fundamental pe care toată lumea ar trebui să-l susțină în relația cu ceilalți.

De fapt, în 2015, Ministerul Dezvoltării Sociale din Argentina a participat la seminarul „Audiovizual, Transmedialitate și Educație în secolul XXI”, pentru a promova includerea cuvântului buentrato (bun tratament) în dicționarul oficial.

Marisa Graham a detaliat vicisitudinile construcției acestui cuvânt, care nu există în dicționar, spre deosebire de cuvântul maltrato (maltratare). Ea a explicat:

„Căutăm să includem cuvântul buentrato în dicționar, deoarece știm importanța cuvintelor în construcția realității. Încercăm, de asemenea, să infirmăm miturile culturale despre creșterea copiilor, cum ar fi bătaia ca formă adecvată de disciplină “.

Inițiative precum cea menționată mai sus pot deschide ușile și mințile, astfel încât violența instituțională, organizațională și personală să nu mai fie un mod normal de a relaționa cu ceilalți.

Vezi și:

Comunicarea emoțională: cum să te exprimi mai bine

Secretele comunicării nonviolente

Trebuie să existe informații adecvate pentru a comunica eficient. Astfel, trebuie să facem tot posibilul pentru a evita comparațiile. Acestea sunt greșite de cele mai multe ori, ca să nu mai vorbim de nedreptate.

După cum poți vedea, este important să scapi de judecăți, așteptări și evaluări. Într-adevăr, nu este ușor, dar o poți face dacă încerci suficient de mult. Vei vedea că vei începe să comunici ceea ce gândești, fără ca alții să se simtă atacați sau jigniți.

Asumarea responsabilității (cu excepția cazului în care te sancționezi singur inutil) este un pas esențial. Deseori dăm vina pe ceilalți pentru ceea ce ni se întâmplă sau pentru modul în care ne simțim. Da, ne deranjează multe lucruri, dar suntem responsabili de modul în care reacționăm și de atitudinea pe care o adoptăm.

Empatia este o parte fundamentală a comunicării nonviolente, așa cum am menționat mai sus. Totul este să înveți să te pui în locul celuilalt și să vezi lucrurile din perspectiva sa. Acest lucru va ușura înțelegerea reacțiilor celor din jur. Cu toții putem fi asertivi respectându-i pe alții, precum și pe noi înșine.

După cum poți vedea, nu este ușor să practici comunicarea non-violentă. Avem atât de multe practici de comunicare nocive adânc înrădăcinate în noi. Important este să fim conștienți de modul în care comunicăm și să reflectăm asupra lucrurilor pe care vrem să le schimbăm. Oricine o poate face dacă are suficientă răbdare.