Consecințele mâncatului în exces

5 minute

În cazul multor oameni, mâncatul în exces poate avea consecințe atât fizice, cât și psihice. Din fericire, există diverse strategii care te pot ajuta să eviți acest obicei nesănătos. Astăzi, îți vom spune mai multe despre consecințele alimentației excesive și despre cum să o eviți.

Scris și verificat de nutriționistul Florencia Villafañe.

Ultima actualizare: 09 august, 2022

Este posibil ca la un moment dat să fi mâncat mai mult decât trebuia. Poate pentru că era mâncarea ta preferată sau poate pentru că ți-a fost cu adevărat foame. Dacă faci acest lucru din când în când, nu este o problemă importantă. Însă consecințele mâncatului în exces în mod repetat sunt numeroase.

Atunci când vinovăția unei alimentații excesive devine constantă, este posibil să întâmpini o varietate de probleme de sănătate. Nu numai că te vei îngrășa, dar s-ar putea să experimentezi și factori asociați stării de spirit.

Așadar, cum poți împiedica acest lucru? Îți vom oferi câteva recomandări în articolul de mai jos.

Mâncatul în exces este o problemă?

În general, consecințele mâncatului în exces ocazional sunt minime și temporare. Cu toate acestea, dacă dorința de a mânca devine recurentă și este scăpată de control, atunci vor apărea multe consecințe fizice și psihice.

Persoanele care au un apetit disproporționat nu numai că se îngrașă; acestea încep să dezvolte o perspectivă negativă care le poate împiedica să-și desfășoare viața de zi cu zi.

Posibile cauze

Există mulți factori asociați cu nevoia de a mânca mai mult decât ar trebui. Așa cum am menționat deja, mâncatul excesiv nu apare doar atunci când servești preparatele preferate. De fapt, supraalimentarea recurentă nu are nimic de-a face cu mâncarea în sine. Mai degrabă, are adesea de-a face cu stresul constant sau cu factori precum urmarea unei diete prea restrictive.

Consecințele mâncatului în exces

În primul rând, alimentația excesivă poate avea consecințe fizice, cum ar fi excesul de greutate sau obezitatea, deși nu este întotdeauna cazul. În multe situații, consecințele pot fi de natură psihologică. Acest lucru este valabil atât la indivizii supraponderali, cât și la restul populației.

Conform informațiilor publicate în The Primary Care Companion for CNS Disorders, consecințele psihologice ale consumului excesiv de alimente pot include următoarele:

Pierderea controlului în apropierea alimentelor
Izolare socială
Anxietate crescută
O stare de angoasă sau suferință
Pierderea plăcerii atunci când participi la activități care înainte erau plăcute
Modificarea memoriei și a concentrării
Obsesii privind alimentația și nutriția
Modificări ale somnului
O scădere a performanței la locul de muncă

Citește mai mult:
Mâncatul pe fond de stres: 5 trucuri pentru a-l evita

Femeie care mănâncă pe ascuns — Sentimentele de vinovăție sau anxietate sunt foarte frecvente în rândul persoanelor care nu se pot controla în jurul mâncării.

Sfaturi pentru a te ajuta să eviți supraalimentarea

Pentru a evita alimentația excesivă, există strategii pe care le poți implementa zilnic. Cu toate acestea, trebuie să înțelegi că acestea sunt simple intervenții și nu ar trebui să înlocuiască tratamentul prescris de un specialist în domeniu. Dacă suferi de anxietate excesivă în legătură cu alimentația, cel mai bine ar fi să consulți un medic sau un specialist.

Identifică-ți emoțiile

Pentru a identifica emoțiile pe care le experimentezi trebuie să încerci să-ți rezolvi problemele. O idee bună este să creezi un jurnal și să scrii despre ceea ce simți. Pe lângă faptul că îți va distrage atenția de la căutarea mâncării ca pe o soluție, jurnalul te poate ajuta și să descoperi lucruri interesante despre tine însuți.

Evită obsesia față de alimente

Atunci când observi că mănânci în exces, nu este momentul să te pedepsești. Dacă începi să excluzi alimentele care îți plac, nu vei putea să urmezi dieta stabilită pentru mult timp. Mai degrabă, vei dezvolta o dorință puternică de a mânca orice ai eliminat din dietă.

Acest lucru poate merge mână în mână cu sentimentele de frustrare atunci când nu-ți poți atinge obiectivul. Prin urmare, vei intra într-un ciclu vicios din care este va fi foarte greu să ieși. Cel mai bine este să adopți o dietă sănătoasă fără a recurge la extreme.

Fă exerciții fizice într-un mod care îți place

Mai multe studii arată faptul că unii oameni fac exerciții fizice pentru a compensa mâncatul în exces. Cu alte cuvinte, pentru ei, sportul este o pedeapsă pentru că au mâncat prea mult și singura modalitate de a evita îngrășarea.

Trebuie să îți amintești că exercițiile fizice sunt sănătoase, dar obiectivul tău nu ar trebui să fie legat doar de pierderea în greutate. Ar trebui să faci mișcare deoarece este un lucru sănătos. Ai grijă să nu îți depășești capacitățile fizice. Dacă nu ești obișnuit cu sportul, începe treptat – între 20 și 30 de minute pe zi.

Fată care face sport în aer liber — Exercițiile fizice practicate în mod regulat te pot ajuta să ameliorezi anxietatea cu privire la alimente. Cu toate acestea, ar trebui să faci mișcare pentru bunăstarea ta și nu ca mijloc de a te pedepsi pentru că ai mâncat prea mult.

Cere sfatul unui profesionist

Deși nu toată lumea apelează la un specialist în domeniul sănătății atunci când vine vorba de consecințele mâncatului în exces, există situații în care ar trebui să facă acest lucru de urgență. Acest lucru este valabil mai ales atunci când alimentația excesivă are legătură cu factorii emoționali.

Așa cum a explicat un studiu apărut în revista medicală Current Psychiatry Reports, terapia psihologică este utilă în recunoașterea și corectarea comportamentelor care duc la mâncat în exces. În același timp, aceasta îmbunătățește starea generală a unei persoane.

Citește mai mult:
Ce este sindromul mâncatului noaptea?

Consecințele alimentației excesive: ce să reții

Deși supraalimentarea pe o perioadă lungă de timp poate duce la creșterea în greutate, aceasta poate provoca și alte consecințe. Prin urmare, este important să afli de ce se întâmplă acest lucru și să identifici factorii asociați cât mai curând posibil. În acest fel, vei putea alege un tratament adecvat pentru a împiedica această problemă să-ți afecteze calitatea vieții.

Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.

Goldschmidt AB, Loth KA, MacLehose RF, Pisetsky EM, Berge JM, Neumark-Sztainer D. Overeating with and without loss of control: Associations with weight status, weight-related characteristics, and psychosocial health. Int J Eat Disord. 2015;48(8):1150‐1157. doi:10.1002/eat.22465
Razzoli M, Pearson C, Crow S, Bartolomucci A. Stress, overeating, and obesity: Insights from human studies and preclinical models. Neurosci Biobehav Rev. 2017;76(Pt A):154‐162. doi:10.1016/j.neubiorev.2017.01.026
Ferrario CR. Food Addiction and Obesity. Neuropsychopharmacology. 2017;42(1):361. doi:10.1038/npp.2016.221
Godoy F. Trastorno del comedor compulsivo: Incorporación del concepto en la salud pública chilena.Rev Chil Nutr. 2015.42(4),399-402.
Dittmer N, Jacobi C, Voderholzer U. Compulsive exercise in eating disorders: proposal for a definition and a clinical assessment. J Eat Disord. 2018;6:42. Published 2018 Nov 28. doi:10.1186/s40337-018-0219-x
Síndrome de edorexia: evaluación y diagnóstico. salud pública de méxico. 2014. Disponible en: http://www.scielo.org.mx/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0036-36342014000300007.
Iacovino JM, Gredysa DM, Altman M, Wilfley DE. Psychological treatments for binge eating disorder. Curr Psychiatry Rep. 2012;14(4):432‐446. doi:10.1007/s11920-012-0277-8

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.