Cum afectează stresul inima și sistemul vascular?

10 Decembrie, 2020
Deși experții nu au înțeles încă mecanismele exacte ale interacțiunii minte-corp, dovezile arată faptul că stresul emoțional influențează o mare varietate de boli. Având în vedere acest lucru, vom vorbi despre modul în care stresul afectează inima.

Factorii psihologici pot afecta negativ mai multe organe ale corpului uman. Astăzi, vom vorbi despre modul în care stresul afectează inima și întregul sistem cardiovascular. În practică, sănătatea mintală afectează aproape toate bolile fizice.

Mintea și corpul se află într-o relație intimă și interacțiune constantă. Orice dezechilibru crește factorii de risc ai mortalității.

Ce este stresul?

Stresul este modul în care corpul reacționează la situații care pun în pericol integritatea corporală. Acest tip de reacție ar trebui să ne protejeze împotriva problemelor amenințătoare.

În cantități mici, situațiile stresante nu ar trebui să dăuneze sănătății. Însă, dacă devin permanente sau sunt prea intense, pot fi dăunătoare.

Stresul poate influența aproape toate bolile, așa cum am menționat mai sus, inclusiv cele ale căror mecanisme de apariție sunt deja cunoscute (de exemplu, boala coronariană, diabetul, migrenele, sindromul intestinului iritabil și fibromialgia).

Citește mai mult:

Simptome neobișnuite ale infarctului la femei

Bărbat nervos la locul de muncă
Stresul la locul de muncă este una dintre formele acestei tulburări care crește riscul cardiovascular.

Cum afectează stresul inima și sistemul cardiovascular?

În urmă cu aproape 20 de ani, studierea pacienților cu boala coronariană a demonstrat relația negativă dintre stres și boala ischemică a inimii. Mai târziu, multe alte investigații au confirmat același lucru. Însă mecanismele exacte prin care se produce asocierea rămân incerte.

Există mai multe ipoteze cu privire la modul în care stresul emoțional ar putea declanșa un infarct miocardic acut, cum ar fi creșterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, a tonusului vascular și chiar a capacității de agregare a trombocitelor. Toate acestea sunt strâns legate de eliberarea neurotransmițătorilor.

Creșterile semnificative ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale pot duce la creșterea cererii de oxigen la nivelul miocardului. În anumite condiții, adică la cei care prezintă deja un risc cardiovascular, această situație poate duce la un atac de cord acut.

Toți acești factori au legătură, de asemenea, cu anumite anomalii ale sistemului nervos autonom. Aceasta este partea neuronală responsabilă de acțiuni involuntare, cum ar fi respirația sau bătăile inimii.

Dacă persoana în cauză are anumiți factori de risc, cum ar fi prezența plăcilor aterosclerotice în arterele mici, atunci tensiunea din sistemul nervos ar putea duce la un accident vascular. Aceasta este situația în care ateromul se descompune și obstrucționează circulația, întrerupând fluxul de oxigen către țesuturi.

De asemenea, este important să clarificăm faptul că situațiile stresante din viața de zi cu zi pot provoca o creștere a numărului de țigări consumate de fumători. În același mod, la unii oameni, stresul provoacă o deteriorare a dietei, ceea ce la rândul său duce la o creștere a colesterolului din sânge.

Simptomele stresului care afectează inima

Unele persoane sunt mai predispuse la stres decât altele, fie din cauza personalității, fie din cauza situațiilor trăite. Pentru aceștia, este foarte important să dezvolte mecanisme care să le permită să facă față acelor declanșatori care îi destabilizează.

Unul dintre simptomele clasice ale stresului care afectează inima sunt palpitațiile. Acestea sunt accelerări ale bătăilor inimii cu tahicardie, care se simte ca o lovitură în piept.

De asemenea, durerea toracică poate fi o altă manifestare a problemei. Nu apare întotdeauna un atac de cord, ci mai degrabă o durere surdă, ca o apăsare constantă care oscilează în intensitate.

Descoperă și:

Diferența dintre un infarct și un atac de panică

Sfaturi pentru a combate stresul care afectează inima

Recunoașterea interacțiunii factorilor de stres cu diferite boli de inimă ar trebui să încurajeze dezvoltarea strategiilor de prevenție. Unele persoane prezintă un risc crescut de afecțiuni care ar putea duce la un atac de cord sau accident vascular cerebral.

Prevenirea evenimentelor cardiovasculare este posibilă dacă, alături de dietă și exercițiile fizice, indivizii aflați în situații de risc practică și tehnici eficiente de reducere a stresului. În momentul apariției unor probleme emoționale severe, oamenii pot folosi strategii de relaxare. În același timp, este important să se evite cât mai mult posibil factorii declanșatori.

În general, obiectivul unui program de gestionare a stresului este reducerea impactului acestuia asupra pacientului. Este imposibil să elimini complet factorii de stres sau să-i limitezi, la fel cum este posibil să-i ții sub control și să-i transformi în stimuli pentru dezvoltarea individuală.

Femeie care știe cum afectează stresul inima
Este important să gestionezi corespunzător stresul pentru a reduce la minim riscurile cardiovasculare.

Când trebuie să consulți medicul?

Este imposibil de stabilit cât de mult afectează stresul inima unei persoane. În ciuda acestui fapt, identificarea unor situații problematice, precum durerea, ar trebui să ne alerteze asupra necesității de a căuta ajutor pentru a evita consecințele negative.

În plus, este important să adopți obiceiuri sănătoase. Printre acestea, trebuie să ai o dietă sănătoasă și echilibrată și să eviți fumatul și alcoolul. În același timp, ar trebui să faci mișcare în mod regulat, de preferință exerciții aerobice. O rutină sănătoasă de somn este un alt instrument care reduce anxietatea.

Pe cât posibil, ar trebui să eviți sau să reduci la minim situațiile care îți provoacă stres. Toate aceste măsuri vor avea un impact pozitiv asupra sănătății inimii și asupra bunăstării generale.

  • Levenson J., Psychological factors affecting other medical conditions: Clinical features, assessment, and diagnosis, retrieved on 25 Sep 2020, Evidence-based Clinical Decision Support- UpToDate. https://www.uptodate.com/contents/psychological-factors-affecting-other-medical-conditions-clinical-features-assessment-and-diagnosis?search=stress%20psychological&source=search_result&selectedTitle=1~150&usage_type=default&display_rank=1
  • Krantz DS, Helmers KF, Bairey CN, Nebel LE, Hedges SM, Rozanski A. Cardiovascular reactivity and mental stress-induced myocardial ischemia in patients with coronary artery disease. Psychosom Med. 1991 Jan-Feb;53(1):1-12. doi: 10.1097/00006842-199101000-00001. PMID: 2011644.
  • Vieco Gómez, German Fernando. “Factores de riesgo psicosocial, estrés y enfermedad coronaria.” Psicología desde el Caribe 35.1 (2018): 49-59.
  • Kop WJ, Krantz DS, Howell RH, Ferguson MA, Papademetriou V, Lu D, Popma JJ, Quigley JF, Vernalis M, Gottdiener JS. Effects of mental stress on coronary epicardial vasomotion and flow velocity in coronary artery disease: relationship with hemodynamic stress responses. J Am Coll Cardiol. 2001 Apr;37(5):1359-66. doi: 10.1016/s0735-1097(01)01136-6. PMID: 11300447.
  • Toffer G., Psychosocial factors in acute myocardial infarction, retrieved on 25 Sep 2020, Evidence-based Clinical Decision Support- UpToDate. https://www.uptodate.com/contents/psychosocial-factors-in-acute-myocardial-infarction?search=stress%20psychological&source=search_result&selectedTitle=3~150&usage_type=default&display_rank=3
  • Estrés: el riesgo cardiovascular es mayor durante el primer año, extraído el 25 Septiembre 2020, de Sociedad Argentina de Cardiología. https://www.sac.org.ar/actualidad/estres-el-riesgo-cardiovascular/
  • Medina, Natalia Tobo, and Gladys Eugenia Canaval. “Las emociones y el estrés en personas con enfermedad coronaria.” Aquichan 10.1 (2010): 19-33.
  • Sánchez Segura, Miriam, et al. “Asociación entre el estrés y las enfermedades infecciosas, autoinmunes, neoplásicas y cardiovasculares.” Revista Cubana de Hematología, Inmunología y Hemoterapia 22.3 (2006): 0-0.
  • Brito Pons, Gonzalo. “Programa de reducción del estrés basado en la atención plena (mindfulness): sistematización de una experiencia de su aplicación en un hospital público semi-rural del sur de Chile.” Psicoperspectivas 10.1 (2011): 221-242.
  • García-Goméz, Ronald G., Patricio López-Jaramillo, and Carlos Tomaz. “Papel del sistema nervioso autónomo en la relación entre depresión y enfermedad cardiovascular.” Revista de neurología 44.4 (2007): 225-233.
  • El estrés provoca un incremento de la tensión arterial, importante factor de riesgo cardiovascular, extraído el 25 Septiembre 2020, de Sociedad Española de Cardiologia. https://secardiologia.es/185-clinica-extrahospitalaria/noticias/932-el-estres-provoca-un-incremento-de-la-tension-arterial-importante-factor-de-riesgo-cardiovascular