Cum afectează stresul inima și sistemul vascular?

Factorii psihologici pot afecta negativ mai multe organe ale corpului uman. Astăzi, vom vorbi despre modul în care stresul afectează inima și întregul sistem cardiovascular. În practică, sănătatea mintală afectează aproape toate bolile fizice.

Mintea și corpul se află într-o relație intimă și interacțiune constantă. Orice dezechilibru crește factorii de risc ai mortalității.

Ce este stresul?

Stresul este modul în care corpul reacționează la situații care pun în pericol integritatea corporală. Acest tip de reacție ar trebui să ne protejeze împotriva problemelor amenințătoare.

În cantități mici, situațiile stresante nu ar trebui să dăuneze sănătății. Însă, dacă devin permanente sau sunt prea intense, pot fi dăunătoare.

Stresul poate influența aproape toate bolile, așa cum am menționat mai sus, inclusiv cele ale căror mecanisme de apariție sunt deja cunoscute (de exemplu, boala coronariană, diabetul, migrenele, sindromul intestinului iritabil și fibromialgia).

Citește mai mult:

Simptome neobișnuite ale infarctului la femei

Cum afectează stresul inima și sistemul cardiovascular?

În urmă cu aproape 20 de ani, studierea pacienților cu boala coronariană a demonstrat relația negativă dintre stres și boala ischemică a inimii. Mai târziu, multe alte investigații au confirmat același lucru. Însă mecanismele exacte prin care se produce asocierea rămân incerte.

Există mai multe ipoteze cu privire la modul în care stresul emoțional ar putea declanșa un infarct miocardic acut, cum ar fi creșterea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, a tonusului vascular și chiar a capacității de agregare a trombocitelor. Toate acestea sunt strâns legate de eliberarea neurotransmițătorilor.

Creșterile semnificative ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale pot duce la creșterea cererii de oxigen la nivelul miocardului. În anumite condiții, adică la cei care prezintă deja un risc cardiovascular, această situație poate duce la un atac de cord acut.

Toți acești factori au legătură, de asemenea, cu anumite anomalii ale sistemului nervos autonom. Aceasta este partea neuronală responsabilă de acțiuni involuntare, cum ar fi respirația sau bătăile inimii.

Dacă persoana în cauză are anumiți factori de risc, cum ar fi prezența plăcilor aterosclerotice în arterele mici, atunci tensiunea din sistemul nervos ar putea duce la un accident vascular. Aceasta este situația în care ateromul se descompune și obstrucționează circulația, întrerupând fluxul de oxigen către țesuturi.

De asemenea, este important să clarificăm faptul că situațiile stresante din viața de zi cu zi pot provoca o creștere a numărului de țigări consumate de fumători. În același mod, la unii oameni, stresul provoacă o deteriorare a dietei, ceea ce la rândul său duce la o creștere a colesterolului din sânge.

Simptomele stresului care afectează inima

Unele persoane sunt mai predispuse la stres decât altele, fie din cauza personalității, fie din cauza situațiilor trăite. Pentru aceștia, este foarte important să dezvolte mecanisme care să le permită să facă față acelor declanșatori care îi destabilizează.

Unul dintre simptomele clasice ale stresului care afectează inima sunt palpitațiile. Acestea sunt accelerări ale bătăilor inimii cu tahicardie, care se simte ca o lovitură în piept.

De asemenea, durerea toracică poate fi o altă manifestare a problemei. Nu apare întotdeauna un atac de cord, ci mai degrabă o durere surdă, ca o apăsare constantă care oscilează în intensitate.

Descoperă și:

Diferența dintre un infarct și un atac de panică

Sfaturi pentru a combate stresul care afectează inima

Recunoașterea interacțiunii factorilor de stres cu diferite boli de inimă ar trebui să încurajeze dezvoltarea strategiilor de prevenție. Unele persoane prezintă un risc crescut de afecțiuni care ar putea duce la un atac de cord sau accident vascular cerebral.

Prevenirea evenimentelor cardiovasculare este posibilă dacă, alături de dietă și exercițiile fizice, indivizii aflați în situații de risc practică și tehnici eficiente de reducere a stresului. În momentul apariției unor probleme emoționale severe, oamenii pot folosi strategii de relaxare. În același timp, este important să se evite cât mai mult posibil factorii declanșatori.

În general, obiectivul unui program de gestionare a stresului este reducerea impactului acestuia asupra pacientului. Este imposibil să elimini complet factorii de stres sau să-i limitezi, la fel cum este posibil să-i ții sub control și să-i transformi în stimuli pentru dezvoltarea individuală.

Când trebuie să consulți medicul?

Este imposibil de stabilit cât de mult afectează stresul inima unei persoane. În ciuda acestui fapt, identificarea unor situații problematice, precum durerea, ar trebui să ne alerteze asupra necesității de a căuta ajutor pentru a evita consecințele negative.

În plus, este important să adopți obiceiuri sănătoase. Printre acestea, trebuie să ai o dietă sănătoasă și echilibrată și să eviți fumatul și alcoolul. În același timp, ar trebui să faci mișcare în mod regulat, de preferință exerciții aerobice. O rutină sănătoasă de somn este un alt instrument care reduce anxietatea.

Pe cât posibil, ar trebui să eviți sau să reduci la minim situațiile care îți provoacă stres. Toate aceste măsuri vor avea un impact pozitiv asupra sănătății inimii și asupra bunăstării generale.