Cum recunoști dezechilibrele microbiotei intestinale? - Doza de Sănătate
 

Cum recunoști dezechilibrele microbiotei intestinale?

Balonarea, gazele și digestia lentă pot fi simptome ale unui dezechilibru la nivelul microbiotei intestinale. În articolul de astăzi, îți vom spune cum să identifici dezechilibrele microbiotei și ce trebuie să faci pentru a te simți mai bine.
Cum recunoști dezechilibrele microbiotei intestinale?

Ultima actualizare: 17 noiembrie, 2020

Simptomele digestive deranjante, cum ar fi balonarea abdominală inexplicabilă, perioadele prelungite de diaree, constipația și scaunele cu miros urât pot indica dezechilibrele microbiotei intestinale.

Această comunitate de microorganisme este esențială pentru buna funcționare a corpului uman. Așa cum au subliniat diverse studii, microbiota susține digestia alimentelor și funcționarea sistemului imunitar, printre altele.

Știi de ce apar dezechilibrele microbiotei intestinale? Te-ai întrebat vreodată ce poți face dacă flora intestinală este deteriorată?

Microbiota sănătoasă este esențială pentru funcționarea optimă a tractului gastrointestinal și bunăstarea generală. Continuă să citești pentru a afla mai multe informații utile!

Despre disbioză

Dezechilibrul microbiotei intestinale are o denumire specifică: disbioză. Conform studiilor microbiologice, acest cuvânt se referă la un dezechilibru al microbiotei intestinale normale apărut din cauza modificărilor calitative sau cantitative în compoziția, funcționarea, distribuția și activitățile sale metabolice.

Există trei tipuri de disbioză:

  1. Pierderea bacteriilor benefice care favorizează funcționarea optimă a tractului gastrointestinal
  2. O dezvoltare excesivă a bacteriilor patogene
  3. Pierderea biodiversității bacteriene generale

Microbiota normală reprezintă un set de microorganisme bacteriene care populează diferite zone ale corpului uman. Cea mai relevantă parte a acesteia este prezentă în tractul gastrointestinal. Conform studiului citat mai sus, există mai mult de 1014 tulpini bacteriene în intestine și mai mult de 1000 de specii diferite. Tulpinile Bacterioidete și Firmicute sunt cele dominante.

Există un echilibru al coloniilor bacteriene intestinale la individul sănătos. Multe colonii se autoreglează. De asemenea, sistemul imunitar al gazdei menține normalitatea. Disbioza apare atunci când echilibrul homeostatic este întrerupt fie de factori externi, fie interni. Acest lucru duce la o serie de complicații.

Bacterii intestinale
Dezechilibrul bacteriilor care alcătuiesc flora intestinală este cunoscut sub numele de disbioză.

Cum recunoști dezechilibrele microbiotei intestinale?

Studiile microbiologice arată faptul că microbiota intestinală stimulează sistemul imunitar. Aceasta sintetizează vitaminele, inhibă agenții patogeni și digeră compușii din plante, printre alte funcții. Aceste microorganisme sunt esențiale pentru buna funcționare a tractului gastrointestinal. Prin urmare, este esențial să le menținem echilibrul.

Cauzele disbiozei intestinale

Mai multe cauze pot duce la dezechilibrele microbiotei intestinale normale. Iată câteva exemple relevante:

  • Utilizarea antibioticelor pentru combaterea infecțiilor bacteriene poate crea dezechilibre ale microbiomului. Ampicilina sau amoxicilina, printre altele, au efecte negative asupra compoziției microbiotei intestinale.
  • Studiile pe animale au stabilit faptul că stresul și anxietatea provoacă variații ale microbiotei intestinale timp de câteva zile. Stările de stres scad producția de mucină intestinală (stratul protector al țesutului), ceea ce favorizează aderența agenților patogeni.
  • Alte studii subliniază faptul că dieta joacă un rol esențial în sănătatea microbiotei intestinale. Alimentele ce conțin sulfați, de exemplu, promovează dezvoltarea bacteriilor patogene în tractul intestinal. De asemenea, unii experți cred că dietele bogate în proteine ​​ar putea avea efecte negative asupra florei intestinale.

Toți acești factori sunt importanți la persoanele cu o sănătate normală. Persoanele imunocompromise sau cele cu patologii asociate se află în grupuri cu risc ridicat. Sistemul lor imunitar nu poate să regleze în mod adecvat dezvoltarea speciilor bacteriene patogene.

Așa cum explică un articol publicat în Psychopharmacology, consumul de droguri, alcool și tutun pare să aibă efecte negative asupra microbiomului.

Simptomele disbiozei intestinale

Nu este o sarcină ușoară să recunoști dezechilibrele microbiotei intestinale, deoarece multe dintre simptomele apărute sunt similare cu cele produse de alte patologii gastrointestinale:

  • Inflamația abdominală și prezența gazelor fără o cauză aparentă
  • Crampe intestinale, înțepături ventrale și senzația de stomac plin
  • Mișcări intestinale și gaze cu miros foarte urât
  • Perioade alternative de constipație și diaree
  • Vulnerabilitate mai mare la infecțiile virale și bacteriene

De asemenea, studiile menționate sugerează faptul că bolile grave pot fi legate de disbioza intestinală. Tulpini patogene precum Escherichia coli, Mycobacterium Avium paratuberculosis și Clostridium Difficile par a fi legate de aceste dezechilibre.

Femeie afectată de dezechilibrele florei intestinale
Perioadele prelungite de diaree sau constipație pot fi un semn al alterării sau al deteriorării microbiotei intestinale.

Ce trebuie făcut în caz de disbioză intestinală

Oricine nu ia antibiotice și nu are patologii asociate trebuie să-și adapteze dieta pentru a restabili compoziția normală a microbiotei intestinale. Probioticele sunt o metodă dovedită de stimulare a sănătății gastrointestinale.

Probioticele sunt compuse din tulpini de bacterii Bifidobacterium și Lactobacillus. Acșetia sunt locuitori naturali ai tractului intestinal. Câteva exemple de probiotice sunt kefirul, kombucha și alte alimente fermentate. Poți găsi probiotice și sub formă de pastile.

Alimentele prebiotice – adică alimentele care favorizează dezvoltarea bacteriilor – vor ajuta, de asemenea, la refacerea microbiotei intestinale deteriorate. Alimentele bogate în fibre și amidon sunt prebiotice. Desigur, este o idee bună să consulți medicul de familie sau un nutriționist înainte de a face modificări drastice în dietă.

Lucruri de luat în considerare cu privire la microbiota intestinală deteriorată

Obiceiurile nesănătoase, precum fumatul, consumul de alcool și consumul de droguri pot modifica microbiota gastrointestinală și provoca multe alte patologii asociate. De asemenea, stresul continuu poate provoca un dezechilibru al acestui grup de bacterii prezente în intestine.

Cercetătorii au observat, de asemenea, că utilizarea antibioticelor poate provoca disbioză. Din păcate, pacientul nu poate controla aceste efecte secundare. În orice caz, un stil de viață sănătos și utilizarea probioticelor și a prebioticelor te pot ajuta să-ți menții sănătatea intestinală.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Maslowski, K. M., & Mackay, C. R. (2011). Diet, gut microbiota and immune responses. Nature immunology12(1), 5-9.
  • DeGruttola, A. K., Low, D., Mizoguchi, A., & Mizoguchi, E. (2016). Current understanding of dysbiosis in disease in human and animal models. Inflammatory bowel diseases22(5), 1137-1150.
  • Myers, S. P., & Hawrelak, J. A. (2004). The causes of intestinal dysbiosis: a review. Altern Med Rev9(2), 180-197.
  • Disbiosis, wikipedia. Recogido a 5 de julio en https://es.wikipedia.org/wiki/Disbiosis
  • Bailey, M. T., & Coe, C. L. (1999). Maternal separation disrupts the integrity of the intestinal microflora in infant rhesus monkeys. Developmental Psychobiology: The Journal of the International Society for Developmental Psychobiology35(2), 146-155.
  • Gibson, G. R. (1998). Dietary modulation of the human gut microflora using prebiotics. British Journal of Nutrition80(S2), S209-S212.
  • Kim HJ, Lee SH, Hong SJ. Antibiotics-Induced Dysbiosis of Intestinal Microbiota Aggravates Atopic Dermatitis in Mice by Altered Short-Chain Fatty Acids. Allergy Asthma Immunol Res. 2020;12(1):137-148. doi:10.4168/aair.2020.12.1.137
  • Isolauri, E., Salminen, S., & Ouwehand, A. C. (2004). Probiotics. Best practice & research Clinical gastroenterology18(2), 299-313.
  • Carding S, Verbeke K, Vipond DT, Corfe BM, Owen LJ. Dysbiosis of the gut microbiota in disease. Microb Ecol Health Dis. 2015;26:26191. Published 2015 Feb 2. doi:10.3402/mehd.v26.26191
  • Cussotto S, Clarke G, Dinan TG, Cryan JF. Psychotropics and the Microbiome: a Chamber of Secrets…. Psychopharmacology (Berl). 2019;236(5):1411-1432. doi:10.1007/s00213-019-5185-8

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.