Cum să trăiești mai conștient de lumea din jur
În zilele noastre, cu atât de multe mijloace media și surse de distragere a atenției care ne invită să ne concentrăm asupra altor lucruri și nu asupra noastră, trăirea conștientă devine din ce în ce mai dificilă. Se pare că sinele nostru interior devine din ce în ce mai puțin atractiv. Dar, de ce ar trebui să trăiești mai conștient? De ce trebuie să-ți explorezi propriile experiențe?
Nu este vorba doar de o legătură cu sinele, ci de a fi pe deplin conștient de momentul și circumstanțele în care trăim. Analizarea acestor răspunsuri face parte din ceea ce vom aborda în acest articol. Vom analiza ce înseamnă să trăim conștient, ce ne împiedică să o facem și ce putem face pentru a realiza acest lucru.
Ce înseamnă să trăiești mai conștient?
Să trăiești mai conștient înseamnă să știi ce ești, cine ești, care locul tău în lume și care este locul tău în raport cu ceilalți oameni din jurul tău. Este vorba de conștientizarea responsabilităților, a calităților și a virtuților și de recunoașterea laturii tale negative.
Acest lucru ne duce la conceptul de dasein al filozofului german Martin Heidegger. Dasein înseamnă „a fi în lume”, a fi situat în ea dinamic, experimentând și trăind. Pe scurt, este o relație cu propria ființă.
Amintindu-l pe marele gânditor spaniol José Ortega y Gasset, viața conștientă are legătură cu noi, cu circumstanțele noastre și cu ceea ce facem în lumea în care trăim.
Ce ne împiedică să trăim conștient în prezent?
În plus față de distragerea atenției în viața de zi cu zi, munca excesivă, alte activități și anumite atitudini ne afectează și sunt semne că nu trăim conștient în momentul prezent. Unele dintre ele sunt următoarele:
- Resentimente: Resentimentul este o emoție negativă legată de o amintire neplăcută din cauza unui eveniment pe care considerăm că nu l-am meritat. Are legătură cu sentimentele de furie și tristețe.
- Frică și anxietate: Ne este frică de pericol, de moarte, de îmbolnăvire, de ceva rău care se întâmplă copiilor noștri. Când cădem pradă fricii, nu mai trăim pe deplin. Atât frica, cât și anxietatea produc sentimente de angoasă, nesiguranță și incertitudine cu privire la viitor.
- Stimă de sine excesivă: Un anumit nivel de stimă de sine este pozitiv. Prea mult devine un lucru rău. Un ego exagerat ne împiedică să ne conectăm cu natura și cu oamenii.
- Evitare: Conștientizarea a ceea ce suntem implică acceptarea realității. A trăi în trecut, în momente aparent mai plăcute sau a ne imagina un viitor idealizat poate oferi o ușurare temporară, dar nu este soluția.
- Distragerea atenției: A trăi pe deplin este posibil numai dacă ești atent la tine, la circumstanțele tale și la momentul actual.
- Plictiseală: Dacă te plictisește ceea ce faci și ceea ce ai în față, este pentru că s-ar putea să îți dorești să faci altceva. Dar, dacă te plictisești întotdeauna, este un semn rău.
Sfaturi ca să trăiești mai conștient
Deși presupunem că este necesar să trăim cu atenție în prezent, nu toți știm cum să ne concentrăm mai mult pe aici și acum. Trebuie să ne pregătim mintea pentru a experimenta fiecare lucru în parte. Trebuie să reînvățăm ceea ce am învățat.
1. Meditație
Meditația este începutul vieții conștiente. Când medităm, nu facem altceva decât să fim aici, în momentul prezent, trăind în acest moment.
S-a dovedit că meditația are efecte biopsihosociale benefice în diferite domenii ale vieții umane, atât în ceea ce privește stările emoționale, cât și în procesele cognitive și sănătatea generală. Influențează chiar și simptomele bolilor cronice.
Astfel, adoptarea practicii meditației ca obicei zilnic ne ajută să trăim conștient și să nu mai gândim cu anxietate la ceea ce urmează sau cu resentimente față de ceea ce s-a întâmplat deja.
Vezi mai mult:
2. Yoga și exerciții fizice
Yoga nu este doar o serie de exerciții de întindere în beneficiul corpului. Mai presus de toate, funcționează asupra legăturii dintre minte și corp. De fapt, mai multe studii menționează că yoga este un agent de reducere a stresului și promotor al unei calități mai bune a vieții în ceea ce privește aspectele fizice, emoționale, intelectuale, sociale și spirituale.
3. Abandonarea judecăților și așteptărilor
Stabilirea așteptărilor ne face să nu putem accepta nimic. În mod similar, această credință că lucrurile ar trebui să fie diferite ne epuizează și ne împiedică să vedem ceea ce este în jurul nostru.
Desigur, ne putem schimba în bine și putem încerca să ne îmbunătățim. Acceptarea nu înseamnă că trebuie să fii de acord și să te mulțumești cu puțin. Mai degrabă, înseamnă a lăsa deoparte atitudinea negării și bătălia eternă împotriva lumii.
În același timp, judecățile pe care le avem cu privire la noi înșine sau teama de judecățile altora ne îndepărtează de realitate, creând o idee distorsionată a ceea ce așteptăm sau a ceea ce alții așteaptă de la noi.
4. Evitarea emoțiilor negative
O atitudine de încredere în prezent înseamnă trăirea conștientă. A avea încredere în prezent implică renunțarea la frică, angoasă și anxietate. Același lucru este valabil și pentru furie și resentimente. Acestea ne leagă de momente negative, împiedicându-ne să vedem că există și altceva.
5. Practicarea acceptării și recunoștinței
Este posibil ca viața să nu pară perfectă, dar nimeni nu a spus că trebuie să fie. Există momente sau evenimente care ni se par neplăcute. Și, totuși, pentru fiecare detaliu care nu ne place, există un altul care compensează. Dacă îl observăm pe primul și nu pe cel din urmă, este pentru că ne concentrăm prea mult pe rău.
Nu putem trăi pur și simplu un moment vesel după altul. Cu toate acestea, nici nu putem trăi în tristețe constantă. Scriitorul francez Albert Camus a spus că nu se poate să fii mereu fericit sau permanent nefericit.
În același timp, dacă suntem recunoscători, vedem ceea ce avem și uităm ceea ce ne lipsește. Aceasta este esența trăirii conștiente.
6. Mindfulness
Tehnica mindfulness înseamnă a fi în contact cu realitatea momentului prezent, în deplină conștientizare a ceea ce faci, fără să te gândești sau să îți dorești altceva. A trăi conștient și cu atenție este la fel de inseparabil ca cele două fețe ale aceleiași monede.
Mai multe studii arată că tehnica mindfulness este eficientă în tratarea stresului și a altor probleme psihologice, fiind introdusă deja în mai multe programe de psihoterapie.
Mindfulness este ceva ce putem realiza prin practică, evitând tot ceea ce ne distrage atenția de la ceea ce facem și străduindu-ne să ne menținem concentrarea asupra unei singure sarcini.
Multe activități ne ajută să învățăm arta dificilă, dar necesară, a atenției și a vieții conștiente. Printre acestea, avem următoarele:
- Ascultatul muzicii lente
- Desenul sau pictura
- Jocul de șah
- Mersul pe jos în natură
Vezi mai mult:
Beneficiile trăirii conștiente în prezent
Dacă nu ne permitem să experimentăm viața pe care o trăim, nu vom obține cunoștințele pe care le oferă fiecare experiență. Învățarea va fi nulă și vom fi condamnați să repetăm aceleași greșeli.
Când parcurgem viața în mod conștient, suntem mai deschiși să învățăm din ceea ce ne înconjoară și de la noi înșine. Ne descurcăm mai bine cu suferința și stresul.
A fi capabili să trăim conștient în prezent este la îndemâna noastră. Existența noastră viitoare va depinde de acest lucru, mult mai mult decât de celelalte lucruri pe care nu le putem controla.
Ne putem elibera de suferințe inutile. Tot ce trebuie să facem este să părăsim locul în care ne-am refugiat, să reducem volumul zgomotului care vine din exterior, să deschidem ochii la ceea ce avem înăuntru și să îndrăznim să trăim cu adevărat.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Armero M. Aprendiendo a vivir. Albacete: Uno Editorial, 2019.
- Bishop R, et al. Mindfulness: A Proposed Operational Definition. Clinical Psychology. Science and practices. 2006: doi.org/10.1093/clipsy.bph077
- Carr A. Psicología positiva: la ciencia de la felicidad. Barcelona: Paidós, 2007.
- Cunha L, Pellanda L, Reppold C. Positive Psychology and Gratitude Interventions: A Randomized Clinical Trial. Frontiers in Psychology. 2019; 10: https://doi.org/10.3389/fpsyg.2019.00584.
- Kelly J. Your best life: mindfulness: the end of suffering. Clin Orthop Relat Res. 2015; 473(2): 426–429.
- Keng S, Smoski M, Robins C. Effects of mindfulness on psychological health: a review of empirical studies. Clin Psychol Rev. 2011; 31(6): 1041–1056.
- Núñez, M. Estar y conectar: dos claves para las prácticas en psicología. Rúbricas. 2017; 11: http://hdl.handle.net/20.500.11777/3975 http://repositorio.iberopuebla.mx/licencia.pdf
- Owens R, Patterson M. Positive Psychological Interventions for Children: A Comparison of Gratitude and Best Possible Selves Approaches. The Journal of Genetic Psychology. 2013; 174 (4), 403–428.
- Shapiro S, Carlson L, Astin J, Freedman B. Mechanisms of mindfulness. Journal of Clinical Psychology. 2005: doi.org/10.1002/jclp.20237
- Sharma H. Meditation: Process and effects. Ayu. 2015; 36(3): 233–237.
- Wiederkehr M. Las siete pausas sagradas. Madrid: Narcea Ediciones, 2019.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.