Descoperirea unui nou simptom legat de boala Parkinson
 

Descoperirea unui nou simptom legat de boala Parkinson

Boala Parkinson are simptome motorii și non-motorii. Cercetătorii au descoperit o nouă manifestare a maladiei.
Descoperirea unui nou simptom legat de boala Parkinson
Leonardo Biolatto

Scris și verificat de medicul Leonardo Biolatto.

Ultima actualizare: 12 noiembrie, 2022

Recent, a avut loc descoperirea unui nou simptom legat de boala Parkinson. Medicii vor putea urmări factorii de risc și vor putea implementa anumite măsuri pentru a încetini apariția tremuratului, a declinului cognitiv și a tulburărilor de vorbire.

O investigație recentă publicată în prestigioasa revistă Neurology arată faptul că pierderea în greutate poate preceda declinul cognitiv și chiar îl poate prezice.

În ce a constat studiul care a dus la descoperirea unui nou simptom legat de boala Parkinson?

Studiul științific a colectat date de la 358 de participanți diagnosticați cu maladia Parkinson, care au fost urmăriți atent timp de 8 ani. Pacienții care au slăbit semnificativ în primul an după diagnostic au suferit un declin cognitiv mai puternic.

Limita a fost stabilită la 3%. Cu alte cuvinte, un pacient de 70 kilograme, de exemplu, care a slăbit peste 2,1 kilograme în primul an, a manifestat probleme de cogniție mai devreme decât ceilalți pacienți din grup. Cei care s-au îngrășat, au manifestat simptome de declin cognitiv mai târziu. Limita a fost tot de 3%.

Acest nou simptom legat de boala Parkinson pare specific semnelor cognitive, dar nu și motorii. Indiferent de greutatea câștigată sau pierdută, pacienții au avut aceeași evoluție în ceea ce privește tremurăturile, postura și dificultățile de mers.

Tremuratul este un simptom legat de boala Parkinson
Deși tremuratul este simptomul cel mai cunoscut, maladia Parkinson afectează și alte sfere ale vieții.

Ce reprezintă constatările?

Descoperirea unui nou simptom legat de boala Parkinson este relevantă pentru practica clinică. Alți cercetători susțin că starea nutrițională a acestor pacienți nu poate fi evitată în abordarea medicală.

Dincolo de faptul că alimentația este importantă în orice boală cronică, rolul ei în patologiile neurodegenerative este din ce în ce mai des analizat. Unele teorii susțin că alimentația deficitară este un agent cauzal al deteriorării cognitive. Altele susțin că variațiile de greutate sunt multifactoriale la pacienții cu Alzheimer sau Parkinson.

Până la jumătate dintre pacienții cu boala Parkinson au variații semnificative de greutate în timpul dezvoltării patologiei. De ce? Apar schimbări în stilul de viață, dificultățile de hrănire și depresia care suprimă foamea.

Nu toate mecanismele intrinseci ale procesului de pierdere sau de creștere în greutate în bolile neurodegenerative sunt clare. Hrănirea corectă a pacientului poate face diferența.

Alte studii au descoperit o relație între greutate și simptomele motorii

Deși noul simptom asociat cu boala Parkinson este legat de afectarea cognitivă, există dovezi ce leagă acest semn și de problemele motorii. Acest lucru a fost demonstrat de oamenii de știință americani în 2016. Pacienții cu modificări ale indicelui de masă corporală (IMC) au avut probleme la testele de evaluare motorie utilizate pentru boala Parkinson.

Cum ar trebuie să trateze medicii acest nou simptom legat de boala Parkinson?

Stabilirea pierderii în greutate ca simptom predictiv al deficienței cognitive în boala Parkinson îi încurajează pe medici să controleze această variabilă. Ei cântăresc pacienții în mod regulat pentru a recunoaște problema la timp.

Acest lucru ar trebui să schimbe protocoalele? Adevărul este că neurologii care îngrijesc pacienții iau în calcul acest lucru. Alimentația este o preocupare comună deoarece, așa cum am subliniat deja, jumătate dintre cei afectați slăbesc în primul an de la diagnosticare.

Ceea ce s-ar putea schimba este abordarea. Persoanele cu semne îngrijorătoare, care nu au încă un diagnostic confirmat, trebuie cântărite și monitorizate. Descoperirea este relevantă nu numai pentru neurologi, ci și pentru medicii de familie. Din păcate, multe patologii neurodegenerative sunt diagnosticate cu întârziere. Un semn precoce și bine definit schimbă jocul în favoarea diagnosticului precoce.

Bărbat urcat pe cântar
Cântărirea pacienților cu suspiciune de Parkinson va deveni crucială în cadrul consultațiilor.

Reducerea timpului necesar pentru diagnosticare

Întârzierea diagnosticului amână tratamentul și complică viața pacienților. Specialiștii estimează că de la apariția primelor simptome până la diagnosticare trec 10 ani. Acest deceniu se numește latență de diagnosticare și este foarte greu de redus.

De ce? Deoarece simptomele inițiale sunt ușoare, fiind confundate cu probleme banale.

Ați slăbit inexplicabil? Mergeți la medic. Aveți tremurături frecvente care vă împiedică să efectuați anumite activități zilnice? Mergeți la medic. Uitați complet anumite lucruri? Mergeți la medic.

Noile descoperiri științifice pot îmbunătăți considerabil calitatea vieții!

S-ar putea să te intereseze...

Tratarea bolii Parkinson cu rasagilină
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Tratarea bolii Parkinson cu rasagilină

Tratarea bolii Parkinson cu rasagilină oferă avantaje față de alte terapii medicamentoase. Însă pacienții trebuie să urmeze atent indicațiile medic...



  • Bril, Andrea, et al. “A multifactorial study on nutritional status, binge eating and physical activity as main factors directly influencing body weight in Parkinson’s disease.” npj Parkinson’s Disease 3.1 (2017): 1-5.
  • Enrique, Parra Medina Luis, et al. “Latencia diagnóstica en la enfermedad de Parkinson y su relación con los síntomas prodrómicos motores y no motores.” eNeurobiología 10.25 (2019): 1.
  • Kim, Ryul, et al. “Association of Early Weight Change With Cognitive Decline in Patients With Parkinson Disease.” Neurology (2022).
  • Wills, Anne-Marie A., et al. “Association between change in body mass index, unified Parkinson’s disease rating scale scores, and survival among persons with Parkinson disease: secondary analysis of longitudinal data from NINDS exploratory trials in Parkinson disease long-term study 1.” JAMA neurology 73.3 (2016): 321-328.