Diferențele dintre carnea de pui și curcan

În acest articol, îți vom arăta diferența dintre carnea de pui și cea de curcan, precum și metoda adecvată de gătire a ambelor. Deși sunt similare, există mici diferențe.
Diferențele dintre carnea de pui și curcan

Ultima actualizare: 28 Mai, 2021

Atât carnea de curcan, cât și cea de pui sunt alimente sănătoase pe care le poți include în dieta zilnică. De fapt, specialiștii ne recomandă să consumăm ambele tipuri pentru a ne îmbunătăți starea generală de sănătate, indiferent de vârstă. Care sunt diferențele dintre carnea de pui și curcan?

Considerăm că ambele cărnuri sunt albe. Acestea au o reputație mai bună decât carnea roșie, care este asociată cu un risc mai mare de a dezvolta boli cronice atunci când consumăm cantități excesive. Mai mult, ar trebui să încercăm să evităm produsele procesate, deoarece acestea pot conține aditivi periculoși care ne afectează metabolismul.

Diferențele dintre carnea de pui și curcan

Carnea de pui

Acest aliment se remarcă prin conținutul său ridicat de proteine. Studiile au arătat că acești nutrienți sunt indispensabili pentru sănătatea musculară. Aceste substanțe se caracterizează prin valoarea lor biologică ridicată, deoarece conțin toți aminoacizii esențiali și sunt destul de ușor de digerat.

Mai mult, carnea de pui are un procent redus de grăsimi. Este adevărat că lipidele din compoziția sa sunt saturate, dar nu reprezintă nicio amenințare pentru sănătate. Consumul de acizi grași saturați a variat mult în ultimii ani, așa cum arată un studiu publicat în Critical Reviews in Food Science and Nutrition.

Nu trebuie să uităm că acest aliment se remarcă și prin conținutul de vitamine din grupul B. Acești micronutrienți sunt esențiali pentru organism și joacă un rol cheie într-o multitudine de reacții metabolice legate de obținerea de energie. De exemplu, vitamina B12 este o substanță fundamentală pentru prevenirea anemiei.

Diferențele dintre carnea de pui și curcan exeminate în magazin
Puiul are o carne albă care conține vitamina B și proteine complexe.

Carnea de curcan

Carnea de curcan conține proteine ​​cu mare valoare biologică. Diferența dintre aceste cărnuri în ceea ce privește conținutul de proteine este irelevant. Singurul lucru pe care îl putem specifica este că, în funcție de partea animalului pe care o consumi, cantitatea de proteine poate varia.

Există diferențe semnificative în ceea ce privește conținutul de grăsime. Carnea de curcan nu conține lipide saturate. De fapt, cantitatea totală de grăsime este mai mică decât în cazul cărnii de pui. În plus, nivelul colesterolului este semnificativ mai mic.

Însă acest lucru nu are nicio implicație importantă asupra sănătății. Lipidele saturate nu sunt considerate dăunătoare, atât timp cât nu sunt trans.

Carnea de curcan conține un nivel mai ridicat de calciu decât cea de pui: aproape triplu. Aceste date sunt interesante atunci când adoptăm o dietă cu scopul de a preveni bolile scheletice. Există dovezi care confirmă faptul că aportul regulat de calciu reduce riscul de a dezvolta osteoporoză mai târziu în viață.

Pregătirea cărnii este cea care contează

Atunci când gătești carne de pui sau curcan, trebuie să ai în vedere anumite aspecte. Metoda preferată de gătit este pe grătar, în cuptor sau în apă. În acest fel, acizii grași nu sunt supuși modificării.

Ar trebui să eviți prăjirea acestor alimente, precum și învelirea lor în aluat. În aceste situații, poți genera componente nocive și chiar toxice pentru sănătatea umană, cum ar fi lipidele trans și acrilamida. Ambele substanțe sunt capabile să provoace inflamații sistemice și să afecteze organele, țesuturile și celulele.

Cel mai bun mod de a servi carnea este alături de legume. În acest fel, vei avea o sursă adecvată de micronutrienți și antioxidanți. Dacă vrei să incluzi și carbohidrați în meniu, cele mai bune opțiuni sunt tuberculii, leguminoasele și orezul integral. Este important să eviți cât mai mult pastele și pâinea, deoarece indicele lor glicemic ridicat poate fi dăunător metabolismului zaharurilor.

Piept de pui dezosat
Carnea de curcan este foarte asemănătoare cu cea de pui în ceea ce privește conținutul nutritiv, cu excepția cazului în care vorbim despre conținutul de grăsimi.

Diferențele dintre carnea de pui și curcan: două alimente sănătoase

Poți include atât carne de curcan, cât și carne de pui într-o dietă sănătoasă. Acestea ar trebui incluse în mod regulat, fiind una dintre sursele benefice de proteine, cu o valoare biologică ridicată. În plus, este mai bine să alegi carne albă decât roșie.

În general, metodele de gătit vor influența rezultatul final. Nu există diferențe semnificative între carnea de pui și cea de curcan. Modul optim de a le prepara este pe grătar sau în cuptor, dar este posibil să le și fierbi. Astfel, acizii grași nu se modifică și nu devin toxici.

Nu uita că baza unei diete sănătoase este varietatea și, din acest motiv, alternarea acestor produse cu alte alimente cu conținut ridicat de proteine, cum ar fi ouăle, peștele și produsele lactate, este, de asemenea, o idee bună.

S-ar putea să te intereseze...
Pui și orez marinate în lapte de cocos
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Pui și orez marinate în lapte de cocos

Puiul este un ingredient versatil, ideal pentru marinare. Așadar, îți prezentăm o rețetă de pui și orez marinate în lapte de cocos!



  • Landi F., Calvani R., Tosato M., Martone AM., et al., Protein intake and muscle health in old age: from biological plausibility to clinical evidence. Nutrients, 2016.
  • Szajewska H., Szajewski T., Saturated fat controversy: importance of systematic reviews and meta analysis. Crit Rev Food Sci Nutr, 2016. 56 (12): 1947-51.
  • Cano A., Chedraui P., Goulis DG., Lopes P., et al., Calcium in the prevention of postmenopausal osteoporosis: EMAS clinical guide. Maturitas, 2018. 107: 7-12.
  • González, María Isabel Castro. “Ácidos grasos omega 3: beneficios y fuentes.” Interciencia 27.3 (2002): 128-136.
  • Manuzza, Marcela Alejandra, et al. “Índice glucémico y carga glucémica: su valor en el tratamiento y la prevención de las enfermedades crónicas no transmisibles.” Diaeta 36.162 (2018): 29-38.