Diferențele dintre subconștient și inconștient

Mintea noastră non-conștientă este formată din diferite straturi. Printre acestea regăsim subconștientul și inconștientul. Care sunt sunt diferențele?

Scris și verificat de filosoful Maria Alejandra Morgado Cusati.

Ultima actualizare: 21 februarie, 2023

„Subconștient” și „inconștient” sunt doi termeni care sunt adesea folosiți în mod interschimbabil, chiar și de unii profesioniști din domeniul sănătății mintale. Însă acest lucru este greșit. Care sunt diferențele dintre subconștient și inconștient?

Pentru a înțelege diferențele dintre subconștient și inconștient, trebuie mai întâi să ținem cont de faptul că există o parte a minții noastre pe care o percepem conștient și alta pe care nu o percepem deloc. Partea conștientă conține toate ideile și experiențele pe care le putem percepe și pe care ni le putem aminti; partea non-conștientă cuprinde acele conținuturi mintale pe care nu ni le amintim.

Nivelurile minții inconștiente

Pentru a înțelege diferențele dintre subconștient și inconștient, vom compara mintea cu un aisberg. Partea care iese din apă și care este vizibilă este partea conștientă. Partea scufundată este non-conștientă.

În interiorul minții non-conștiente există diferite niveluri de profunzime. Prin urmare, există conținut care poate deveni conștient fără prea multe dificultăți — cum ar fi a ne aminti ce am servit la cină în urmă cu trei zile — și conținut adânc îngropat — cum ar fi experiențele traumatice reprimate în timpul copilăriei.

Unele amintiri sunt mai accesibile decât altele, iar acest lucru este determinat de nivelul de adâncime la care se găsesc. 

Diferențele dintre subconștient și inconștient

În general, cuvântul „subconștient” este folosit pentru partea non-conștientă a minții situate la nivel superficial; termenul „inconștient” este folosit pentru acea zonă non-conștientă profundă și inaccesibilă.

În acest moment, ne întrebăm: cât de departe se extinde granița dintre ceea ce considerăm „idei superficiale non-conștiente” și „idei profunde non-conștiente”? Ce face o idee să fie superficială sau profundă?

Pentru a răspunde la această întrebare, putem începe prin a ne analiza existența actuală. Pe baza ei, putem vedea ce idei și ce amintiri pot fi profunde. În orice caz, există o modalitate mai convenabilă de a explica diferențele: mecanismele de bază ale fiecărei instanțe – suprimare și reprimare.

Suprimare vs. reprimare

Vom începe prin a clarifica faptul că suprimarea este tipică subconștientului, în timp ce reprimarea este a inconștientului. În acest sens, atunci când suprimăm ceva (un impuls, o dorință, o idee, etc.), îl forțăm să coboare sub nivelul conștiinței.

În cazul reprimării, mintea noastră împinge ceva pe care îl consideră prea periculos adânc în inconștient. Vorbim de o reacție involuntară și instinctivă, întrucât reprimarea reprezintă un mecanism de apărare psihologică al cărui scop este de a garanta protecția și supraviețuirea.

Reprimarea are un rol deosebit în copilărie, când capacitatea noastră mintală este destul de limitată. Mintea, incapabilă de a face față unor experiențe complexe și traumatice, trimite în inconștient acele conținuturi de care nu se poate ocupa.

În consecință, în inconștient se află acele amintiri care sunt foarte neplăcute, emoțiile dureroase și dorințele inacceptabile din punct de vedere social.

Cu toate acestea, oricât de paradoxal ar părea, acest mecanism de supraviețuire ajunge să ne coste scump. Motivul? Conținutul inconștient începe să ne influențeze comportamentul – în special în viața adultă – sub forma anxietății sau a unei alte tulburări.

Suprimarea poate avea loc din diferite motive, altele decât experiențele neplăcute și supraviețuirea. De exemplu, putem suprima o amintire pentru a economisi capacitatea de procesare a minții.

Exemple de conținut subconștient și inconștient

Pentru a înțelege mai bine diferențele dintre subconștient și inconștient, vom prezenta două situații care reflectă rolul acestor instanțe mintale:

• Subconștient: simțim o oarecare gelozie față de fratele nostru mai mic. Cu toate acestea, nu știm exact de ce. Când reflectăm, ne dăm seama că acest sentiment apare pentru că credem că a avut mai multe oportunități și privilegii.
• Inconștient: frica de cai provoacă o panică incontrolabilă. În ciuda acestui fapt, nu avem nici cea mai mică idee de ce. Am reprimat faptul că în copilărie am fost forțați să călărim unul, deși nu am vrut.

În acest din urmă caz, o experiență neplăcută și traumatizantă pentru copil a ajuns să afecteze adultul. Accesarea acestei amintiri din copilărie va necesita mai multe ședințe de autoanaliză sau psihoterapie.

Gânduri finale

În concluzie, trebuie să avem în vedere că diferențele dintre subconștient și inconștient sunt clare, dar dificil de perceput. Termenii utilizați nu fac decât să simplifice înțelegerea unei entități la fel de complexe precum mintea umană.