Transferul și contratransferul în psihanaliză
 

Transferul și contratransferul în psihanaliză

Transferul și contratransferul sunt concepte centrale în teoria psihanalitică. Le explicăm în detaliu.
Transferul și contratransferul în psihanaliză

Ultima actualizare: 28 martie, 2022

Transferul și contratransferul sunt doi termeni folosiți adesea în psihanaliză. Pentru a-i înțelege mai bine, putem spune că este vorba despre ceea ce ia naștere la o întâlnire cu cineva și care este legat de o experiență sau persoană anterioară. E ca și cum am spune „ceva îmi amintește de…”.

Trecutul și prezentul, înainte și acum, sunt legate. Această legătură, acest punct de întâlnire, este ceea ce l-a ajutat pe Freud să înțeleagă anumite episoade și fantezii ale pacienților săi.

Transferul și contratransferul în psihanaliză

Acestea sunt două concepte centrale în teoria psihanalitică. Ideea de transfer ne invită să ne gândim la ideea de transpunere dintr-un loc în altul, de mișcare și de deplasare. Transferul sugerează o mutare, proiectarea asupra altuia a anumitor dorințe sau fantezii inconștiente.

În psihanaliză, Freud a postulat că este vorba despre actualizarea dorințelor sau fanteziilor care sunt legate de anumite persoane sau obiecte din copilărie. În acest fel, devine un vehicul pentru terapie, pentru a accesa ceea ce oamenii adăpostesc în inconștient.

Este un ajutor pentru a favoriza asocierea liberă și a descoperi conflictul care afectează pacientul. Specialistul este un mediator, astfel încât pacientul să ajungă să recunoască ceea ce este reprimat sau nerezolvat.

Freud a identificat un transfer pozitiv, care corespunde unor sentimente benefice, prietenoase și afectuoase, precum și un transfer negativ, care trezește sentimente negative, ostile sau rivale.

Freud a susținut că analistul poate să depășească fenomenul de transfer dacă reușește să-l facă pe pacient să realizeze că acele sentimente pe care le-a proiectat nu sunt de actualitate, adică aparțin experiențelor trecute.

Sigmund Freud

Ce este contratransferul?

Contratransferul se referă la ceea ce este mobilizat sau trezit în terapeut la întâlnirea cu pacientul. De asemenea, presupune experiențe anterioare, acele urme lăsate de inconștient și care sunt actualizate în acel moment.

În multe cazuri, se numește transfer încrucișat. Terapeuții învață din contratransferul lor și sunt capabili să-l orienteze în spațiile proprii și cele ale supravegherii de caz.

Cum funcționează transferul și contratransferul în psihanaliză?

Ambele concepte reînvie reminiscențe ale trecutului în legătura actuală dintre pacient și analist. Ele evocă vechi experiențe sau relații care, în general, se referă la figuri parentale, așa cum a susținut Freud.

Prin urmare, transferul ar putea funcționa ca o busolă, ghidând analistul în legătură cu conflictele pacientului. Contratransferul îi permite analistului să-și țină inconștientul la distanță, știind că propriile experiențe pot interfera cu terapia.

În ambele cazuri, proiecția servește ca un mecanism pentru a înțelege transferul și contratransferul. Este vorba despre a proiecta asupra altora ceva ce nu aparține acestor persoane, ci se referă la sine sau la terți.

Câteva obiecții despre transferul și contratransferul în psihanaliză

Pentru unele curente psihologice, a vorbi despre ambele fenomene nu are sens, deoarece sunt experiențe subiective și nu pot fi cuantificate în funcție de anumiți parametri. Prin urmare, ele nu pot fi clasificate drept științifice.

Oricum, indiferent de numele care le este dat, emoțiile, sentimentele, amintirile și așteptările circulă întotdeauna în legătura umană. Multe pot sau nu să corespundă experiențelor copilăriei. Aici se încadrează primele noastre relații, primele noastre interpretări ale modului în care funcționează lumea.

A pretinde că terapia este un spațiu aseptic este ireal. În plus, ne-ar priva de toată puterea care poate fi obținută dintr-o legătură de încredere, autocunoaștere și cunoaștere a celuilalt.

În același sens, există avertismente asupra transferului de infatuare. Deja la acea vreme, Freud a subliniat importanța recunoașterii că nu este vorba despre virtuțile terapeutului, ci despre experiențele pe care pacientul le proiectează asupra lui. Așadar, în fața acestei posibilități, trebuie să ne comportăm cu prudență și profesionalism.

Transferul și contratransferul în psihanaliză

De la contratransfer la empatie

Mulți se întreabă în ce măsură este convenabil ca analistul să se implice în ședințe și dacă contratransferul nu corespunde mai mult unei piedici sau obstacol. Totuși, contratransferul poate ajuta la înțelegerea pacientului și la trezirea empatiei.

Limita este dată întotdeauna de etica profesională. Acesta este secretul terapiei de calitate.

S-ar putea să te intereseze...
Ce este psihanaliza? Cum funcționeazã?
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
Ce este psihanaliza? Cum funcționeazã?

Ce este psihanaliza? Psihanaliza este principalul precedent istoric al psihologiei. Totul a început cu Sigmund Freud și teoriile sale.



  • Bustos Arcón, Viana Ángela. (2016). DESEO DEL ANALISTA, LA TRANSFERENCIA Y LA INTERPRETACIÓN! UNA PERSPECTIVA ANALÍTICA. Psicología desde el Caribe33(1), 97-112. https://doi.org/10.14482/psdc.33.1.8060
  • Freud, S., (1912). Dinámica de la transferencia. Obras Completas. Volumen XIII. Amorrortu
    editores. Buenos Aires.
    Freud, S., (1914) Recordar, repetir, reelaborar. (Nuevos consejos sobre la técnica psicoanalítica II). Obras
    Completas. Volumen XIII. Amorrortu editores.Buenos Aires.
    Freud, S., (1914) Puntualizaciones sobre el amor de transferencia. (Nuevos consejos sobre la técnica
    psicoanalítica III). Obras Completas. Volumen XIII. Amorrortu editores. Buenos Aires.
  • PONTALIS, J. B., & LAPLANCHE, J. (2001). Vocabulário da psicanálise. Santos: Martins.
  • Daurella, N. (2018). Transferencia y contratransferencia desde la perspectiva del psicoanálisis relacional: a la búsqueda de la responsividad óptima. Revista Internacional Psicoanalítica Aperturas59(27), 1-21.