Durerea din cauza foamei: de ce apare și cum să o evităm?
 

Durerea din cauza foamei: de ce apare și cum să o evităm?

Pe lângă faptul că este cauzată de stomacul gol, durerea poate fi secundară deshidratării sau stresului.
Durerea din cauza foamei: de ce apare și cum să o evităm?
Mariel Mendoza

Scris și verificat de medicul Mariel Mendoza.

Ultima actualizare: 03 mai, 2023

Foamea este adesea un răspuns la „stomacul gol”. Se poate manifesta ca o senzație ciudată, un sunet care vine din abdomen sau chiar colici. Trebuie să luați în considerare calitatea ultimei mese consumate, privarea de somn, deshidratarea, consumul de medicamente și situațiile stresante. Cum puteți evita durerea din cauza foamei?

Foamea este cauzată de eliberarea hormonului grelină. Cel mai bun mod de a o evita este schimbarea obiceiurilor alimentare.

Durerea din cauza foamei

Senzația de foame apar ca răspuns la hormonul foamei sau grelină. După  câteva ore fără hrană, stomacul eliberează această substanță pentru a se pregăti pentru sosirea următoarelor alimente. Grelina stimulează creierul pentru a crește senzația de foame.

Grelina favorizează, de asemenea, eliberarea acidului gastric și a enzimelor digestive.

Stomacul, fiind un organ muscular, se poate întinde și contracta. După masă, se întinde și oferă o senzație de plenitudine. Atunci când este gol, stomacul se contractă.

Contracția generează un fel de colică, ce variază ca intensitate în funcție de persoană.

De asemenea, în absența alimentelor, neutralizarea acizilor gastrici nu are loc. Așa apare iritația mucoasei. Acest lucru, împreună cu contracția pereților, duce la foame.

Manifestarea clinică a foamei

Foamea se poate manifesta ca o senzație de gol, ca o colică sau ca o contracție. Pot apărea și sunete în abdomen.

Alte simptome asociate sunt următoarele:

Foamea nu este singura cauză

Deși această problemă se numește „durere din cauza foamei”, aceasta nu este singura cauză asociată. Vă prezentăm și alte situații frecvente care pot provoca tulburări de stomac:

Calitatea alimentelor

Grelina și insulina interacționează. Când insulina scade, grelina este eliberată, declanșând foamea. La rândul său, grelina stimulează secreția de insulină de către pancreas, nivelurile adecvate ale acesteia fiind considerate protectoare împotriva bolilor metabolice.

Dacă mâncăm doar zaharuri rafinate și carbohidrați simpli, are loc o creștere bruscă a nivelului de insulină, cu o scădere rapidă ulterioară. Grelina crește în concentrație, producând senzația de foame.

Din acest motiv, dietele bogate în zaharuri simple nu induc sațietatea.

Privarea de somn

Într-un studiu realizat în 2016 s-a arătat că privarea de somn determină o creștere a hormonilor care stimulează apetitul. Prin urmare, nevoia de a consuma zaharuri rafinate, sodiu și grăsimi saturate crește în cazul lipsei de odihnă.

În plus, somnul este asociat și cu reglarea grelinei și leptinei. Privarea de somn produce niveluri ridicate de cortizol, care provoacă și mai multă foame.

Stimuli provocatori

Foamea poate apărea ca răspuns la mirosurile sau imaginile alimentelor care stimulează pofta de mâncare, chiar și după masă. Răspuns produs simulează stomacul gol.

Stres, depresie sau anxietate

În situații de stres sau încărcătură emoțională mare, apare foamea. Pentru a identifica nevoia autentică de a mânca, trebuie luați în considerare factorii asociați. În situațiile stresante, nu există zgomote în stomac.

Merită menționată și interacțiunea dintre durerea fizică și foame. Atunci când există dureri cronice care generează stres, este posibil ca organismul să inducă foamea ca metodă de a contracara disconfortul. Unele cercetări pe animale au arătat puterea antiinflamatoare a senzației de foame asupra circuitelor neuronale.

Medicamente

Utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi antidepresivele și hipoglicemiantele, poate provoca senzația de foame. Prin urmare, pacienții tratați pentru depresie sau diabet au un risc mai mare de a suferi de acest simptom.

Deshidratare

Durerea abdominală din cauza deshidratării este dificil de diferențiat de durerea din cauza foamei. Ambele situații sunt însoțite de iritabilitate, oboseală, amețeală și tremor.

Recomandări pentru a evita foamea

Există câteva măsuri simple pe care le puteți aplica pentru a preveni apariția acestui disconfort:

  • Mâncatul la intervale regulate: tiparul secreției de grelină este legat de obiceiurile alimentare. Mâncatul la intervale regulate (la fiecare 3-4 ore) permite alimentelor să neutralizeze acidul din stomac.
  • Gustări cu volum mare, dar conținut scăzut de calorii: între mesele principale, se recomandă utilizarea gustărilor cu conținut scăzut de calorii, dar cu volum mare. Profitați de salate, legume, supe, fructe și sucuri verzi.
  • Hidratarea: apa poate neutraliza acidul gastric și poate atenua senzația de foame.
  • Somn suficient: mergeți la culcare și treziți-vă mereu la aceeași oră. Dormiți între 7 și 9 ore pe noapte.
  • Evitarea alimentelor bogate în zaharuri rafinate: schimbarea metabolică pe care o produc generează o nouă repriză de foame. Alegeți proteinele slabe, grăsimile sănătoase, fructele și legumele. Includerea fibrelor alimentare în dietă vă permite să prelungiți senzația de sațietate.
  • Practicarea alimentației conștiente: concentrarea asupra alimentelor și mestecatul calm vă permite să vă bucurați de mâncare pentru a reduce foamea asociată cu afecțiunile psihologice sau de sănătate mintală.

Durerea din cauza foamei trebuie monitorizată

De obicei, durerea din cauza foamei dispare după masă. Rareori necesită consultație medicală. Cu toate acestea, dacă reapare în timp sau este asociată cu alte simptome (diaree, cefalee, febră sau vărsături), trebuie să mergeți la medic.

Durerea care se manifestă mai mult timp este asociată cu afecțiunile gastrointestinale. Consumul de nutrienți poate fi prea scăzut. Sfaturile unui medic nutriționist este un ajutor neprețuit pentru corectarea obiceiurilor și elaborarea unui plan alimentar adecvat.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.



Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.