6 efecte secundare ale excesului de oțet de mere
Unii oameni nu sunt complet conștienți de posibilele efecte secundare ale excesului de oțet de mere. Deși acestui produs i se atribuie proprietăți benefice, utilizarea lui în cantități prea mari duce la reacții nedorite care reprezintă un pericol.
Nu există suficiente dovezi despre siguranța și eficacitatea acestui ingredient natural. Din acest motiv, deși poate fi inclus in dieta obișnuită, se recomandă un consum moderat.
Ce este oțetul de mere?
Oțetul de mere este un produs organic care se obține prin combinația de mere cu drojdie. În timpul procesului de fermentare, drojdia transformă zaharurile din mere în alcool. Apoi, prin adăugarea de bacterii, alcoolul este transformat în acid acetic până când ajunge la o concentrație de 5 – 6%.
Acest acid este clasificat drept „ acid slab ” și este responsabil pentru multe dintre efectele benefice ale oțetului. Cu toate acestea, produsul conține și apă și alți micronutrienți.
Potrivit cercetărilor publicate în Critical Reviews in Food Science and Nutrition , acidul acetic conținut în oțetul de mere contribuie la metabolismul lipidelor și scade riscul de obezitate și diabet de tip 2. Deci, de ce nu ar trebui consumat în exces?
Efecte secundare ale excesului de oțet de mere
Deși este cunoscut ca produs sănătos, excesul de oțet de mere declanșează reacții adverse grave. Din acest motiv, trebuie luat întotdeauna cu prudență, evitând dozele prea mari. De asemenea, pe cât posibil, este mai bine să-l diluați în apă. Ce poate cauza?
1. Încetinește golirea stomacului
Un consum mare de oțet de mere poate agrava simptomele gastroparezei. Aceasta din urmă este o afecțiune frecventă la persoanele cu diabet zaharat de tip 1. Constă într-o funcționare defectuoasă a nervilor stomacului, ceea ce face dificilă golirea acestuia.
Acest ingredient încetinește viteza cu care alimentele părăsesc stomacul și intră în tractul digestiv inferior. În consecință, reduce glicemia, dar încetinește absorbția nutrienților în fluxul sanguin.
Simptomele includ următoarele:
- Senzație de rău
- Arsuri la stomac
- Distensie abdominală
2. Provoacă disconfort digestiv
La unii oameni, oțetul de mere este iritant și deranjează stomacul. Deși există studii care asociază acidul acetic cu o mai mare senzație de sațietate, mai multe ipoteze sugerează că acest efect este rezultatul indigestiei pe care o provoacă.
Într-un studiu controlat publicat în Jurnalul Internațional de Obezitate , un grup de oameni a consumat o băutură care conținea 25 ml de oțet de mere. La final, subiecții au raportat mai puțină poftă de mâncare, dar și o senzație neplăcută de greață.
Citiți mai mult: Care sunt proprietățile oțetului de mere?
3. Este asociat cu niveluri scăzute de potasiu și pierderi osoase
Până în prezent, nu există suficiente studii controlate privind relația dintre oțetul de mere și nivelurile de potasiu din sânge. Cu toate acestea, există un raport de caz ce leagă excesul de oțet de efectele menționate mai sus.
Mai exact, în Nephron , s-a raportat că o femeie care a consumat cantități mari de oțet de mere pentru o perioadă lungă de timp a fost internată în spital cu niveluri scăzute de potasiu și modificări ale chimiei sângelui.
Femeia a consumat timp de 6 ani circa 250 ml de oțet de mere diluat în apă. Diagnosticul a evidențiat osteoporoză și lipsa mineralelor în oase. Medicii au mai stabilit că excesul de acid poate reduce formarea de oase noi.
4. Poate provoca eroziunea smalțului dinților
Consumul de alimente și băuturi acide în exces provoacă o deteriorare a smalțului dentar. Deși există mai multe studii privind efectele băuturilor răcoritoare, există dovezi și cu privire la daunele pe care le provoacă acidul acetic.
Revista medicală Clinical Laboratory afirmă că oțetul poate provoca o pierdere de 1% – 20% a mineralelor dentare după 4 ore de la ingestie. Cu toate acestea, studiul a fost făcut într-un laborator și nu la nivel bucal, unde saliva pare să ajute la atenuarea arsurilor.
Recomandarea generală este de a evita expunerea directă a dinților la oțet de mere pur, nediluat.
5. Produce arsuri în gât
Consumul de oțet de mere pur în exces poate provoca arsuri pe esofag. Acest lucru se precizează într-o recenzie publicată în Acta Paediatrica , în care s-au observat efectele consumului de lichide nocive ingerate accidental de către copii.
Cercetătorii au stabilit că acidul acetic din oțet a fost acidul care a provocat cele mai multe arsuri în gât. Din acest motiv, ei l-au clasificat drept „substanță caustică puternică” ce nu ar trebui ținută la îndemâna copiilor.
Recomandăm: Remediu cu oțet de mere pentru sinuzită
6. Poate provoca arsuri ale pielii
Aplicarea pe piele a oțetului de mere are anumite beneficii; cu toate acestea, aplicarea în exces și fără diluare pare să provoace efectul opus. Într-un raport de caz publicat în The Journal of Clinical and Aesthetic Dermatology, o tânără de 14 ani a suferit de eroziuni la nas după ce a urmat un protocol văzut pe internet cu acest produs.
Într-un alt caz, un băiețel de 6 ani a suferit arsuri la picioare după ce mama lui i-a aplicat oțet de mere pentru a lupta împotriva unei infecții. Se pare că aceste riscuri scad după diluarea oțetului în apă. Cu toate acestea, este recomandat să faceți un mic test al produsului înainte de a-l folosi pe zone mari de piele.
Oțetul de mere nu trebuie folosit în exces
Cheia pentru a evita aceste efecte nedorite ale oțetului de mere este evitarea folosirii lui în exces. În cantități moderate, este considerat sigur și benefic pentru majoritatea oamenilor.
În orice caz, ideal este sa consultați un medic înainte de a-l consuma în mod regulat. Amintiți-vă că uneori pot exista interacțiuni medicamentoase. Prin urmare, este mai bine să-l evitați dacă sunteți sub tratament.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Johnston CS, Gaas CA. Vinegar: medicinal uses and antiglycemic effect. MedGenMed. 2006;8(2):61. Published 2006 May 30.
- Yamashita H. Biological Function of Acetic Acid-Improvement in Obesity and Glucose Tolerance by Acetic Acid in Type 2 Diabetic Rats. Crit Rev Food Sci Nutr. 2016;56 Suppl 1:S171-S175. doi:10.1080/10408398.2015.1045966
-
Liljeberg H, Björck I. Delayed gastric emptying rate may explain improved glycaemia in healthy subjects to a starchy meal with added vinegar. Eur J Clin Nutr. 1998;52(5):368-371. doi:10.1038/sj.ejcn.1600572
- Hlebowicz J, Darwiche G, Björgell O, Almér LO. Effect of apple cider vinegar on delayed gastric emptying in patients with type 1 diabetes mellitus: a pilot study. BMC Gastroenterol. 2007;7:46. Published 2007 Dec 20. doi:10.1186/1471-230X-7-46
- Frost G, Sleeth ML, Sahuri-Arisoylu M, et al. The short-chain fatty acid acetate reduces appetite via a central homeostatic mechanism. Nat Commun. 2014;5:3611. Published 2014 Apr 29. doi:10.1038/ncomms4611
- Darzi J, Frost GS, Montaser R, Yap J, Robertson MD. Influence of the tolerability of vinegar as an oral source of short-chain fatty acids on appetite control and food intake. Int J Obes (Lond). 2014;38(5):675-681. doi:10.1038/ijo.2013.157
-
Lhotta, K., Höfle, G., Gasser, R., & Finkenstedt, G. (1998). Hypokalemia, Hyperreninemia and Osteoporosis in a Patient Ingesting Large Amounts of Cider Vinegar. Nephron, 80(2), 242–243. https://doi.org/10.1159/000045180
- Willershausen I, Weyer V, Schulte D, Lampe F, Buhre S, Willershausen B. In vitro study on dental erosion caused by different vinegar varieties using an electron microprobe. Clin Lab. 2014;60(5):783-790. doi:10.7754/clin.lab.2013.130528
- Feldstein S, Afshar M, Krakowski AC. Chemical Burn from Vinegar Following an Internet-based Protocol for Self-removal of Nevi. J Clin Aesthet Dermatol. 2015;8(6):50.
-
Bunick, C. G., Lott, J. P., Warren, C. B., Galan, A., Bolognia, J., & King, B. A. (2012). Chemical burn from topical apple cider vinegar. Journal of the American Academy of Dermatology, 67(4), e143–e144. https://doi.org/10.1016/j.jaad.2011.11.934