Efectele fumatului asupra sănătății mintale

Consumul de tutun nu are impact negativ doar asupra sănătății fizice. Deseori duce la apariția și agravarea unor tulburări mintale. În acest articol, descoperă care sunt efectele fumatului asupra sănătății mintale!
Efectele fumatului asupra sănătății mintale

Ultima actualizare: 08 Ianuarie, 2021

Nu este un secret faptul că fumatul afectează negativ starea de bine. Din cauza concentrației ridicate de compuși toxici din țigări, fumătorii sunt expuși la multe boli. Dincolo de efectele sale asupra sănătății fizice, fumatul poate influența și apariția sau agravarea multor tulburări mintale. Deși mulți cred că este o metodă eficientă de ameliorare a stresului și anxietății, este departe de a fi benefic. În acest articol, îți vom explica efectele fumatului asupra sănătății mintale.

Care sunt efectele fumatului asupra sănătății mintale?

Persoană care refuză țigările
La început, tutunul produce un efect relaxant care duce în cele din urmă la nervozitate.

Una dintre convingerile majore ale fumătorilor este faptul că tutunul poate ajuta la ameliorarea simptomelor de stres și anxietate. Datorită efectului aparent relaxant al fumatului, unii oameni sunt convinși de acest fapt. Însă acest obicei rău produce efectul opus pe termen lung.

Componentele toxice ale țigărilor provoacă modificări ale chimiei creierului. Nicotina creează un sentiment imediat de relaxare, motiv pentru care fumătorii cred că aceasta poate ameliora anxietatea. Însă această ușurare este temporară și, la scurt timp, se declanșează simptomele de sevraj și poftele.

Deși fumatul poate părea a fi cel mai eficient mod de a controla aceste reacții, nu este un mod de a trata anxietatea și cauzele care stau la baza acesteia. De fapt, anxietatea a apărut probabil din cauza consumului de tutun.

Fumatul și depresia

Depresia este strâns legată de fumat. Este mai greu pentru persoanele cu această tulburare să renunțe la tutun din cauza sentimentului de plăcere cauzat de nicotină. Nu este clar dacă fumatul provoacă depresie sau dacă depresia încurajează oamenii să fumeze.

În orice caz, componentele tutunului deteriorează mecanismele creierului care ajută la producerea dopaminei, un hormon cheie pentru sănătate. Deși inițial pare să o stimuleze, pe termen lung împiedică secreția de dopamină.

Sfaturi pentru a renunța la fumat

Starea de bine fizică și mintală se îmbunătățește semnificativ atunci când decizi să renunți la fumat. Multe dintre beneficiile renunțării la tutun sunt percepute în primele săptămâni.

Dar renunțarea nu este întotdeauna ușoară. Prin urmare, este o idee bună să implementezi următoarele sfaturi:

Creează un plan pentru a renunța

Renunțarea bruscă este cel mai greu mod de a-ți lua rămas bun de la fumat. Astfel, oamenii își ating mai ușor obiectivul dacă proiectează un plan care constă în mai multe strategii sau în obținerea de ajutor specializat.

Alegerea unui moment bun pentru a lua această decizie poate fi cheia succesului. Nu renunța în momente de îngrijorare, criză sau schimbări majore. Unele măsuri pe care le poți include în acest plan sunt:

  • Schimbă-ți obiceiurile treptat în timp ce îți îmbunătățești dieta și adoptă o rutină de antrenament.
  • Stai departe de mediile care încurajează fumatul (petreceri, baruri și altele).
  • Practică obiceiuri sănătoase, cum ar fi meditația, aromaterapia și masajele terapeutice.
  • Începe să faci activități care necesită concentrare.
  • Scrie-ți singur bilețele pentru a nu uita ce trebuie să faci.
  • Începe să economisești banii cheltuiți pe țigări.

Îmbunătățește-ți dieta

Fructe pentru a renunța la fumat
O dietă sănătoasă te va ajuta să observi mai repede beneficiile renunțării la fumat.

O dietă completă și echilibrată poate fi foarte utilă dacă vrei să renunți la fumat. Deși nu este singura soluție împotriva sindromului de sevraj, aceasta poate avea un impact pozitiv. Alimentele cu o calitate nutrițională ridicată ajută la atenuarea efectelor toxinelor asupra bunăstării fizice și mintale.

Prin urmare, este o idee bună să mănânci de cinci sau șase ori pe zi, combinând alimente precum:

  • Carnea slabă și peștele
  • Fructele și legumele proaspete
  • Cerealele integrale
  • Nucile și semințele
  • Uleiul de măsline

Crește-ți consumul de apă

Unele băuturi sporesc plăcerea de a fuma. Băuturile răcoritoare, alcoolul, ceaiul și cafeaua măresc apetitul pentru fumat. Prin urmare, limitează aportul acestor băuturi și crește consumul de apă în timpul zilei. Ideal este să bei cel puțin 2 litri de apă pe zi.

Caută sprijin specializat și în familie

Terapeut care vorbește despre efectele fumatului asupra sănătății mintale
În cele mai dificile cazuri, terapia poate ajuta la abordarea fumatului.

Consilierea individuală sau de grup le poate fi de ajutor fumătorilor. Terapia este utilă pentru modificarea comportamentelor care duc la acest obicei.

Psihologii pot sugera tehnici precum terapia cognitiv-comportamentală (TCC). Această tehnică este destul de eficientă atunci când fumătorii au simptome ale unei probleme de sănătate mintală. În plus, este esențial să ai sprijinul familiei, mai ales dacă fumează și alți membri ai acesteia.

Plănuiești să renunți la fumat? Dacă răspunsul este da, respectă recomandările pe care le-am împărtășit mai sus. Dacă nu funcționează, cere-i unui profesionist alte alternative, cum ar fi terapia de substituție a nicotinei (NRT).

S-ar putea să te intereseze...
6 obiceiuri la fel de nocive ca fumatul
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
6 obiceiuri la fel de nocive ca fumatul

Există multe obiceiuri la fel de nocive ca fumatul care, fără să fim conștienți de problemele la care ne expun, fac parte din stilul nostru de viaț...



  • Quattrocki, E., Baird, A., & Yurgelun-Todd, D. (2000). Biological aspects of the link between smoking and depression. Harvard Review of Psychiatry. https://doi.org/10.1080/hrp_8.3.99
  • Wing, V. C., Payer, D. E., Houle, S., George, T. P., & Boileau, I. (2015). Measuring Cigarette Smoking-Induced Cortical Dopamine Release: A [11C]FLB-457 PET Study. Neuropsychopharmacology. https://doi.org/10.1038/npp.2014.327
  • Covey, L. S., Glassman, A. H., & Stetner, F. (2008). Cigarette Smoking and Major Depression. Journal of Addictive Diseases. https://doi.org/10.1300/j069v17n01_04
  • Leventhal, A. M., & Zvolensky, M. J. (2015). Anxiety, depression, and cigarette smoking: A transdiagnostic vulnerability framework to understanding emotion-smoking comorbidity. Psychological Bulletin. https://doi.org/10.1037/bul0000003
  • Taylor, G. M. J., Dalili, M. N., Semwal, M., Civljak, M., Sheikh, A., & Car, J. (2017). Internet-based interventions for smoking cessation. Cochrane Database of Systematic Reviews. https://doi.org/10.1002/14651858.CD007078.pub5
  • Cahill, K., Hartmann-Boyce, J., & Perera, R. (2015). Incentives for smoking cessation. Cochrane Database of Systematic Reviews. https://doi.org/10.1002/14651858.CD004307.pub5
  • Ussher, M. H., Taylor, A. H., & Faulkner, G. E. J. (2014). Exercise interventions for smoking cessation. Cochrane Database of Systematic Reviews. https://doi.org/10.1002/14651858.CD002295.pub5