Entorsa genunchiului: cauze, simptome și recomandări
Entorsa genunchiului este un nume generic pentru leziuni specifice care apar la nivelul acestei articulații. Practic, entorsa genunchiului nu există în fapt, deoarece tratamentul depinde de ligamentul lezat. De fapt, aceasta este o regiune a corpului foarte complexă, mai ales când vine vorba de țesuturile sale moi.
Medicii vorbesc despre o entorsă atunci când ligamentele sunt întinse dincolo de capacitățile lor. Acestea își depășesc limita, ceea ce duce la apariția unei leziuni. Acest lucru duce la pierderea elasticității caracteristice.
În cazul genunchiului, ligamentele încrucișate (care se află în interiorul articulației), cele laterale externe sau cele laterale interne pot fi întinse.
Entorsa genunchiului: cauze
Entorsa genunchiului are multiple cauze, mai ales dacă luăm în considerare faptul că fiecare ligament este lezat printr-un mecanism diferit. Ligamentele încrucișate nu suferă aceleași leziuni ca cele laterale.
Sportivii sunt cei mai expuși și, în cadrul fiecărei discipline, există un risc mai mare sau mai mic de a leza un anumit țesut. Dar, după cum bine știm, este posibil să suferi leziuni sau diferite accidente chiar și la domiciliu.
Gândește-te, de exemplu, la un picior care se prinde într-o țiglă slăbită. Drept rezultat, membrul inferior se sucește. În plus, sporturile de contact, cum ar fi fotbalul, prezintă un risc ridicat de accidentare a ligamentelor încrucișate.
O altă cauză frecventă este reprezentată de accidentele frontale ale autovehiculelor care implică presarea membrelor. În cazul ligamentelor laterale, persoanele care practică un sport precum rugby-ul sunt predispuse la entorse din cauza loviturilor.
Gradele de leziune ale unei entorse a genunchiului
Entorsele genunchiului sunt clasificate în grade, în funcție de severitatea lor. Această clasificare este frecventă la entorsele ligamentare și determină alegerea tratamentelor.
Entorse de gradul I
Entorsa de genunchi de gradul I este cea mai ușoară formă. În general, persoana afectată are simptome suportabile, care nu sunt mai mult decât dureri ușoare și puțină imobilitate.
Acest tip de entorsă apare atunci când unele fibre ale ligamentelor se întind, dar nu toate. De asemenea, nu există nicio ruptură, deci este puțin probabil să apară un hematom în zonă.
Entorse de gradul II
Conform clasificării traumatologice, acest grad de entorsă a genunchiului implică o ruptură a mai mult de jumătate din ligamentul implicat. Incapacitatea funcțională este moderată și activitatea nu poate fi continuată. Durerea este invalidantă până la odihna forțată.
Entorse de gradul III
Cea mai gravă formă este ruperea ligamentelor. Apare o ruptură completă a unuia dintre ligamentele încrucișate sau a celor laterale. Situația este gravă și implică o intervenție chirurgicală pentru repararea daunelor.
Individul nu-și mai poate folosi genunchiul până nu se odihnește și nu se vindecă. Pot apărea hematoame, care indică distrugerea țesutului.
Îți recomandăm:
Entorsa genunchiului: simptome
Putem spune că durerea este semnul caracteristic al acestor entorse, indiferent de ligamentul implicat. Ceea ce poate varia este locația disconfortului și modificarea acestuia în funcție de mișcarea efectuată. Ligamentele încrucișate suferă la mersul înainte și înapoi, iar celelalte la mișcările laterale.
Limitarea funcțională va depinde de gradul de severitate al entorsei. În formele mai ușoare, poți continua să mergi, deși nu poți alerga. Începând cu gradul II, odihna este practic obligatorie.
Genunchiul și țesuturile sale moi se pot inflama. Acest lucru se schimbă odată cu poziția pe care o adoptă persoana în cauză. Dacă membrul inferior este extins și ridicat, lichidele sunt redistribuite și, datorită gravitației, zona se dezumflă. Din fericire, acest lucru ameliorează durerea. Însă, dacă individul nu se odihnește, inflamația se înrăutățește și apasă pe nervi și artere.
Hematomul este variabil. Ligamentele nu au vascularizație, așadar ruperea lor nu provoacă un flux sanguin subcutanat. Totuși, țesuturile din jur pot face acest lucru. În gradele II și III nu este neobișnuit să observăm modificări ale culorii pielii din cauza extravazării sângelui.
Entorsa genunchiului: tratamente
Deși tratamentul entorsei genunchiului depinde de ligamentul afectat și de gradul de severitate, unele măsuri sunt recomandate pentru toate formele:
- Medicație: Analgezicele și antiinflamatoarele sunt prescrise de către medici pentru ameliorarea simptomelor. Nu rezolvă problema principală, dar ameliorează durerea.
- Odihnă: Aceasta este una dintre cheile recuperării. Ar trebui să odihnim articulația pentru a încuraja vindecarea naturală, dacă acest lucru este posibil. Dacă există leziuni, odihna este indicată în așteptarea intervenției chirurgicale.
- Imobilizare: Utilizarea unui bandaj poate contribui la reabsorbția lichidelor care au fost extravazate, precum și la presarea genunchiului pentru a atenua durerea. În cazuri mai grave, specialiștii optează pentru o piesă rigidă sau un sistem cu ghidaje externe pentru a asigura stabilitatea. Curelele elastice sunt o opțiune accesibilă pentru leziunile de gradul I.
- Chirurgie: Al treilea grad de entorsă a genunchiului necesită intervenție chirurgicală. Este necesară repararea ligamentelor rupte. Chirurgul va decide care este cea mai bună tehnică pentru a susține recuperarea ulterioară. De obicei, refacerea este lentă.
Recuperarea după entorsa de genunchi
Procesul de recuperare după entorsa genunchiului presupune diferite etape. Prima este odihna, care este obligatorie pentru toată lumea. Pacienții ar trebui să respecte acest lucru pentru a asigura o evoluție care le va restabili calitatea vieții.
În orice caz, este necesar să iei în considerare recuperarea lentă a acestor leziuni. O lună este timpul standard de recuperare. Dar, dacă ai suferit o intervenție chirurgicală, recuperarea poate dura de două ori mai mult. S-ar putea chiar să aștepți mult mai mult dacă te gândești să-ți reiei activitățile sportive solicitante. Acest lucru implică un plan de recuperare care ar putea dura între 3 și 6 luni.
În ceea ce privește fizioterapia, kinetoterapeutul definește abordarea clinică. Acesta poate recomanda manevre mecanice manuale sau ultrasunete și magnetoterapie. Pacientul va merge la cel puțin 10 ședințe.
Îți recomandăm:
Poate fi prevenită entorsa genunchiului?
În mediul sportiv, prevenirea leziunilor legate de antrenament este un subiect menționat în nenumărate studii. Adevărul este faptul că entorsele genunchiului pot fi prevenite luând măsuri de precauție.
Oricum ar fi, există accidente care sunt pur și simplu inevitabile. Putem reduce riscul unui accident dacă purtăm încălțăminte adecvată, dar acest lucru nu elimină toate riscurile. De exemplu, poate că cineva ne lovește. Nu putem face nimic în acest sens.
Starea fizică este, de asemenea, un factor de protecție. Persoanele cu mușchi tonifiați ai membrelor inferioare sunt mai puțin susceptibile la o entorsă, deoarece aceste țesuturi funcționează ca stabilizatori articulari.
În caz de durere sau inflamație a genunchiului, trebuie să consulți un specialist. Este posibil să nu observi o entorsă de gradul I atunci când se întâmplă, iar boala poate progresa lent. Mersul la medic în timp util poate preveni deteriorarea suplimentară a ligamentului.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Olivera, G., M. S. Holgado, and J. Cabello. “Lesiones deportivas frecuentes en atención primaria.” FMC-Formación Médica Continuada en Atención Primaria 8.5 (2001): 307-320.
- Monsalve, Francisco J. “Enfoque del esguince de rodilla.” Enfoque del trauma ortopédico: Primera edición.
- Lustig, S., et al. “Lesiones ligamentosas recientes de la rodilla del adulto.” EMC-Aparato Locomotor 46.2 (2013): 1-19.
- Lucendo Marañés, L., et al. “Lesiones de la rodilla.” Canarias médica y quirúrgica (2012).
- Mazières, B. “Diagnóstico de la rodilla dolorosa no traumática del adulto.” EMC-Aparato Locomotor 47.4 (2014): 1-15.
- Peralta, Albert J. Macías, et al. “Consideraciones frente la gravedad de problemas de esguince en el paciente.” Polo del Conocimiento: Revista científico-profesional 4.5 (2019): 398-410.
- Casero Seguido, Elisabet Wendy. “Vendaje Funcional VS Vendaje Neuromuscular en deportistas que han sufrido un esguince del LLI de la rodilla de grado I.” (2017).
- Pelfort-López, X., et al. “Cirugía de revisión del ligamento cruzado anterior.¿ Uno o dos tiempos?.” Rev Esp Artrosc Cir Articul 27.3 (2020): 233-43.
- Gaibor León, Ivonne Alexandra. Reeducación Funcional Postquirúrgica del Ligamento Cruzado anterior en la Rodilla Derecha. BS thesis. Universidad Técnica de Ambato-Facultad de Ciencias de la Salud-Carrera Terapia Física, 2016.
- Cárdenas Sandoval, Rosy Paola. Modelo computacional y experimental del comportamiento mecánico y biológico de fibroblastos aislados del ligamento colateral de la rodilla expuestos a estímulos biofísicos del ultrasonido. Diss. Universidad Nacional de Colombia-Sede Bogotá, 2019.
- del Valle Soto, Miguel, et al. “Lesiones deportivas” versus” accidentes deportivos. Documento de consenso. Grupo de prevención en el deporte de la Sociedad Española de Medicina del Deporte (SEMED-FEMEDE).” Archivos de medicina del deporte: revista de la Federación Española de Medicina del Deporte y de la Confederación Iberoamericana de Medicina del Deporte 35.1 (2018): 6-16.
- Cardoso, Pedro Gil Guimarães. “Prevenção e Reabilitação de Lesões dos Músculos Isquiotibiais e do Ligamento Cruzado Anterior em Contexto Desportivo.” (2018).
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.