Exantemul subit sau roseola infantum: ce este și cum se tratează?
 

Exantemul subit sau roseola infantum: ce este și cum se tratează?

Termenul „a șasea boală” este folosit pentru o infecție tipică în copilărie. Exantemul subit este produs de un virus.
Exantemul subit sau roseola infantum: ce este și cum se tratează?
Maryel Alvarado Nieto

Scris și verificat de medicul Maryel Alvarado Nieto.

Ultima actualizare: 26 decembrie, 2022

Exantemul subit sau roseola infantum este o infecție cauzată de un virus. La începutul secolului trecut, făcea parte dintr-un grup de afecțiuni frecvente la copii, al căror punct comun este apariția erupțiilor cutanate. Acest grup cuprinde și rujeola, rubeola și varicela. Exantemul subit se numește și „a șasea boală”.

Boala presupune prezența unei erupții cutanate. Când erupția compromite mucoasele, se folosește termenul de enantemă.

De ce apare exantemul subit sau roseola infantum?

A șasea boală are origine virală, fiind cauzată de virusul herpesului uman (HHV) de tip 6 și 7. Există două variante de HHV-6 (A și B), dar 6B este cea mai frecventă cauză. Acești viruși sunt prezenți la peste 95% dintre adulți. Prin urmare, este o infecție foarte răspândită.

Mecanismul de transmitere presupune picături de salivă care sunt dispersate prin respirație, tuse sau vorbit. Există și infecția congenitală, deoarece HHV are capacitatea de a se lega de genom, transferându-se la cromozomi încă de la concepție. Această transmitere este rară.

Cine poate fi afectat?

Peste 95% dintre bolnavi au între 6 luni și 3 ani. Prin urmare, este considerată o boală a copilăriei. Cu toate acestea, deoarece virusul rămâne latent în organism, reactivările sunt posibile, deși tind să rămână nedetectate. La noi-născuți, boala este rară grație protecției oferite de anticorpii materni care au traversat placenta.

Virusul care produce exantemul subit
Virusul care provoacă exantemul subit aparține familiei Herpesviridae.

Tabloul clinic al exantemului subit

Roseola infantum apare pe pielea toracelui și a abdomenului, afectând într-o măsură mai mică suprafața extremităților, a feței și a regiunii din spatele urechilor. În rare ocazii, apar leziuni la nivelul gurii și uvulei.

Simptomul inițial este febra, care este de obicei mare și durează câteva zile. După ce temperatura revine la normal, apare manifestarea tipică: o erupți neregulată, roz, predominant pe trunchi.

Deoarece febra scade în momentul erupției, copilul are o stare generală bună. Din acest motiv, infecția este uneori subestimată de părinți.

Pe lângă erupție, unii pacienți prezintă și amigdalită, faringită sau otită medie. Mărirea lanțurilor ganglionare ale gâtului este frecventă, dar palparea acestora nu este dureroasă pentru copil.

La unii pacienți, infecția poate apărea fără niciun simptom. Alte manifestări mai puțin frecvente includ următoarele:

  • Diaree
  • Vărsături
  • Dureri de cap
  • Dureri abdominale
  • Pete roșiatice pe palat și uvulă
După 24 până la 48 de ore, erupția cutanată dispare complet.

Uneori, părinții se grăbesc să folosesc antibioticele. Deoarece erupția apare în câteva zile, poate fi ușor confundată cu o reacție de sensibilitate la medicamente.

Complicațiile exantemului subit

Deocamdată, nu știm ce pacienți sunt mai susceptibili la complicații, dar până la o treime dintre copii sunt expuși riscului. Cele mai importante sunt cele care afectează sistemul nervos central (SNC), printre care se remarcă crizele febrile și encefalita.

În ceea ce privește mecanismele capabile să producă manifestări neurologice, unii autori consideră că virusul persistă în SNC după prima manifestare, generând un risc mai mare de convulsii febrile și simptome neurologice.

Deși a șasea boală este adesea considerată banală, persoanele cu deficiențe ale sistemului imunitar și cele care au primit transplanturi prezintă o predispoziție mai mare la infecții grave, precum și un risc crescut de complicații și reactivare a procesului viral. Din acest motiv, urmărirea atentă a pacienților cu transplant este vitală.

Cum este diagnosticată roseola infantum?

Recunoașterea tabloului infecțios se bazează atât pe prezența erupției, cât și pe remiterea febrei înainte de apariția erupției. Testele complementare nu sunt esențiale, dar pot determina existența anticorpilor.

În mod similar, reacția în lanț a polimerazei (PCR) este utilizată pentru a detecta ADN-ul viral. Totuși, costul său nu justifică utilizarea regulată.

Bebeluș consultat de medic
Medicul va diagnostica boala prin examen fizic. În general, nu sunt necesare analize complementare.

Diagnostic diferențiat

În cazul exantemului subit, febra scade înainte de apariția leziunilor. Diagnosticul diferențial cuprinde:

  • Varicelă
  • Scarlatină
  • Pojar
  • Mononucleoză infecțioasă

Exantemul subit: tratament

Fiind un proces viral care se remite complet spontan, nu necesită tratament specific. Prin urmare, există un consens cu privire la sprijinirea copilului în gestionarea simptomelor. Trebuie prescrise antipiretice pentru a trata febra. Se recomandă odihnă și aportul de lichide.

Unii autori consideră că administrarea de antivirale (ganciclovir, de exemplu) poate fi de folos în reducerea încărcăturii virale. Totuși,  această teorie nu este dovedită și sunt necesare mai multe studii.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Baquedano, I.; Bernadó, R.; Aznar, S.; Bustillo, A.; Guerrero, C.; Encefalofatía por Virus Herpes 6 como Complicación de Exantema Súbito; Archivos Argentinos de Pediatría; 116 (2); 2018.
  • Berenberg, W.; La Roséola Infantil o Exantema Súbito; Anales de Medicina y Cirugía; 28 (63): 249 – 253; 1950.
  • Berría, M.; Herpes Virus Humano-6: Potencial Neuropatogénico y Asociación Clínica con Enfermedad Neurológica; Medicina; 59 (3): 305 – 308; 1999.
  • Compilación: Arteaga, R.; Arteaga, R.; Infecciones por Herpes Virus Humano 6 y 7; Resúmenes de Artículos de la Literatura Pediátrica; Revista de la Sociedad Boliviana de Pediatría; 44 (1): 38 – 40; 2005. Basado en: Ward, K.; Current Opinion in Infectious Diseases; 28; 247 – 252; 2005.
  • González, N.; Aguilar, N.; Rivera, E.; Hernández, C.; Infecciones por Herpes Virus Humano Tipo 7 en Pediatría; Revista Latinoamericana de Infectología Pediátrica; 32 (3): 109 – 102; 2019.
  • Palacios, C.; Durán, C.; Orozco, L.; Saéz, M.; García, M.; Ruiz, R.; Exantemas en Pediatría; Acta Pediátrica de México; 36: 412 – 423; 2015.
  • Vega, T.; Gil, M.; Rodríguez, M.; de la Serna, P.; Red de Médicos Centinelas de Castilla y León; Incidencia y Características Clínicas de los Exantemas Maculopapulares de Etiología Viral; Atención Primaria; 32 (9): 517 – 523; 2003.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.