Excesul de cortizol: ce trebuie să știi
Ai auzit vreodată de excesul de cortizol? Acest hormon i-a ajutat pe strămoșii noștri ori de câte ori au fost nevoiți să fugă de pericol. Însă rolul stresului nu mai este același în zilele noastre.
Cortizolul este produs și secretat de glandele situate deasupra fiecărui rinichi – glandele suprarenale. Creierul trimite un semnal către aceste glande pentru a elibera cortizol atunci când corpul are nevoie de mai multă energie pentru a îndeplini anumite sarcini în situații stresante.
Cu toții avem anumite niveluri de cortizol în sânge, iar acestea depind de situațiile cu care ne confruntăm. Cu toate acestea, excesul de cortizol poate fi dăunător sănătății.
Ce anume produce excesul de cortizol?
Cortizolul este hormonul stresului pe care corpul îl secretă de fiecare dată când trecem printr-o situație stresantă, cum ar fi un post prelungit sau fuga de pericole.
Mai mult, cortizolul este un hormon hiperglicemiant. Mai exact, forțează organismul să producă și să elibereze glucoză. Odată ajuns în sânge, țesuturile pot folosi zahărul pentru producerea energiei de care au nevoie în condiții de stres.
Scopul final al cortizolului este de a produce mai multă energie pentru organism. În plus, cortizolul joacă un rol important în echilibrul apei și al mineralelor din organism, precum și în stabilizarea nivelului tensiunii arteriale.
De asemenea, cortizolul reglează ciclul somn-veghe de la nivelul creierului, deoarece trebuie să fim atenți și să acționăm rapid în situații stresante. În mod similar, contribuie la îmbunătățirea proceselor de memorie și concentrare.
Citește mai mult:
Ce poți face în legătură cu excesul de cortizol?
Postul prelungit sau fuga de animalele care vor să ne mănânce nu mai este o problemă în zilele noastre. Cu toate acestea, trebuie să ne ocupăm de alte tipuri de stres, dintre care cele mai multe sunt psihologice, profesionale sau academice.
Creierul nu face diferența între aceste tipuri de stres și reacționează la fel la toți stimulii, activând mecanismul cortizolului. Însă acțiunea cortizolului, valul de energie produs, nu mai este necesară în perioadele de stres psihologic.
Excesul de cortizol ne umple sângele cu glucoză și mobilizează rapid grăsimile și proteinele. În plus, inhibă producția de insulină, hormonul însărcinat cu umplerea celulelor cu glucoză. Creșterea glicemiei și a rezistenței la insulină poate duce la diabet și boli cardiovasculare. În mod similar, grăsimile merg direct pe abdomen și promovează obezitatea.
Citește mai mult:
Alte cauze ale excesului de cortizol
Nu doar stresul produce exces de cortizol. Există boli care stimulează glanda suprarenală, printre care amintim:
- Sindromul Cushing. Creierul îi „spune” glandei suprarenale să elibereze cortizol, iar uneori acest lucru se întâmplă din cauza existenței unei tumori cerebrale.
- Hiperfuncția glandelor suprarenale. Glandele funcționează mai mult decât ar trebui, fie prin stimulare externă, fie prin mecanisme celulare interne.
- Sinteza ectopică de ACTH. Acesta este semnalul trimis către creier pentru a activa producția și eliberarea de cortizol în glandele suprarenale. Anumite tumori, cum ar fi unele tipuri de cancer pulmonar, pot sintetiza și secreta acest hormon.
- Sindromul Cushing iatrogen. Creșterea cortizolului poate apărea din cauza administrării cronice a corticosteroizilor farmacologici.
Ce este de făcut?
Stresul vieții de zi cu zi crește nivelul de cortizol; cu toate acestea, nu este nevoie de tratament decât dacă acesta devine patologic. Este important să-ți reduci nivelul de stres. Poți face acest lucru prin exerciții de relaxare sau prin orice activitate care îți permite să arzi excesul de energie generat de valul de cortizol.
În mod similar, dacă ești supus unui tratament cu corticosteroizi, dacă ai fost diagnosticat cu diabet sau osteoporoză sau dacă câștigi prea mult în greutate fără niciun motiv aparent, atunci te-ai putea confrunta cu un nivel crescut de cortizol.
Trebuie să consulți un medic în oricare dintre aceste situații. Excesul de cortizol poate fi corectat cu ușurință în anumite circumstanțe. Medicul va urmări, de asemenea, sursele de cortizol din tumori sau organele care funcționează defectuos. Acesta va recomanda pacientului cele mai potrivite tratamente.
Sperăm că ți-a plăcut acest articol!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Definición de cortisol – Diccionario de cáncer – National Cancer Institute. (n.d.). Retrieved May 17, 2020, from https://www.cancer.gov/espanol/publicaciones/diccionario/def/cortisol
- Síndrome de Cushing – Trastornos hormonales y metabólicos – Manual MSD versión para público general. (n.d.). Retrieved May 17, 2020, from https://www.msdmanuals.com/es-es/hogar/trastornos-hormonales-y-metabólicos/trastornos-de-las-glándulas-suprarrenales/síndrome-de-cushing
- Díaz Gutiérrez, Susana Patricia, et al. “Asociación entre el nivel de cortisol sérico y la mortalidad en pacientes postquirúrgicos con choque hipovolémico hemorrágico.” Medicina Crítica 32.1 (2018): 7-12.
- Cortés Romero, Celso Enrique, et al. “Stress and cortisol: implications on food intake.” Revista Cubana de Investigaciones Biomédicas 37.3 (2018): 1-15.
- Martínez, Julio Conchado, et al. “Estrés académico y valores de cortisol en estudiantes de medicina.” Revista Científica y Tecnológica UPSE 5.1 (2018): 77-82.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.