Gândirea iluzorie: ce este și care sunt consecințele ei?

Scris și verificat de psihologul Elena Sanz

Ultima actualizare: 29 octombrie, 2022

Cu toții vrem să credem că opiniile noastre se bazează pe criterii logice și că atunci când luăm decizii suntem realiști și raționali. Adevărul este că suntem părtinitori și că suntem afectați adesea de gândirea iluzorie.

Ne agățăm de posibilitatea care ne mulțumește cel mai mult și care ni se potrivește cel mai bine și lăsăm deoparte realismul și dovezile. A crede că dorințele noastre sunt posibile, că realitatea se conformează așteptărilor noastre, ne oferă un sentiment plăcut. Cu toate acestea, poate avea consecințe neplăcute.

Descoperiți și: Cele 10 tipuri de gândire și caracteristicile lor

Ce este gândirea iluzorie?

Dorința sau iluzia se bazează pe emoții, nu pe dovezi. Ar trebui ca, atunci când ne formăm o opinie, să facem acest lucru pe baza unor fapte și argumente solide. Când luăm o decizie, ar trebui să analizăm diferitele posibilități și să rezolvăm totul realist.

Dar, atunci când dorința intervine, acest lucru nu se întâmplă. Dimpotrivă, ne agățăm de acea idee care ne face plăcere, de acea posibilitate care ne face să ne simțim bine. Refuzăm să vedem dovezile contrare.

Pentru a înțelege mai bine acest concept, să luăm în considerare faptul că gândirea iluzorie se bazează pe următorii parametri:

Imaginație

Imaginația este capacitatea umană de a crea scenarii mintale în absența unor fapte concrete care să le susțină. În lumea noastră internă, putem genera imagini de tot felul. Amestecăm diferite perspective și consecințe ale unei situații. Recreăm acele situații care se conformează așteptărilor noastre și le ignorăm pe toate celelalte. Apreciem doar opțiunile care pot produce un rezultat pozitiv.

Emoţie

În loc să recurgă la raționalitate, în acest caz, procesul de gândire se bazează pe emoție. Ce ne face să ne simțim bine? Doar asta este real, asta merită și orice altceva nu-și are locul în mintea noastră.

Dorință

Această părtinire cognitivă apare atunci când plasăm dorința în centrul procesului de gândire. Avem un obiectiv prestabilit și ne modelăm convingerile, opiniile și deciziile astfel încât să se potrivească cu acesta, chiar dacă probele sunt împotrivă. Pe scurt, credem că ceva este adevărat prin simplul fapt că așa ne dorim să fie.

Cum ne afectează gândirea iluzorie?

Adevărul este că a gândi, a avea opinii și a decide pe baza emoțiilor și dorințelor noastre nu este întotdeauna ceva negativ. Există anumite circumstanțe în care ne poate oferi un avantaj.

De exemplu, atunci când gândim pozitiv despre un copil (de exemplu, susținem că este foarte inteligent), îi oferim stimularea și oportunitățile adecvate pentru a-și dezvolta intelectul. Acesta este așa-numitul efect Pygmalion.

La fel se poate întâmpla și în relația noastră de cuplu. Dacă vedem doar ce este mai bun la partener, este posibil ca relația să se îmbunătățească sau să fie mai satisfăcătoare, deoarece vom acționa din această perspectivă.

În mod similar, efectul placebo este un bun exemplu al modului în care gândirea iluzorie ne avantajează. Dacă o persoană alege să creadă că o anumită pastilă îi va vindeca afecțiunile, poate ajunge în cele din urmă să se simtă mai bine.

Citiți mai mult: Ce este gândirea magică și cum ne poate afecta?

Consecințele gândirii iluzorii

Consecințele nu sunt întotdeauna favorabile. De fapt, ele pot fi dăunătoare și periculoase. Gândirea iluzorie nu vine de nicăieri. La fel ca multe alte prejudecăți cognitive, este rezultatul evoluției.

În trecut, aceste scurtături mintale le-au permis semenilor noștri să supraviețuiască. Acesta este motivul pentru care ele sunt încă prezente în noi. Astăzi, într-un mediu complet diferit, ele ne pot face rău. Gândirea iluzorie ne poate determina să luăm decizii proaste și să adoptăm poziții inflexibile și iraționale. Există o mulțime de exemple în acest sens:

• Acordarea de sprijin orb unui partid politic, negând complet greșelile sale și ignorând acțiunile negative.
• Evitarea asistenței medicale prin agățarea de convingerea că suntem sănătoși (sau vom fi în curând) doar pentru că vrem să fim și ne place să credem asta.
• Luarea unei decizii profesionale proaste fiind conduși de emoție, mai degrabă decât de dovezi care indică riscurile.
• A crede că suntem foarte buni la lucru nu ne permite să facem un efort pentru a ne îmbunătăți cu adevărat.
• Acceptarea relațiilor toxice și dăunătoare, agățându-ne de ideea că celălalt se schimbă sau se va schimba în curând.

Pe scurt, acest mod de a gândi, departe de dovezi și bazat pe dorință, ne poate pune în situații foarte complicate și cu consecințe grave. Din acest motiv, este important să fim conștienți de aceste trucuri ale minții și să știm să fim realiști atunci când luăm decizii.