Sindromul gândirii accelerate: ce este și de ce apare?

Gândirea accelerată este ca și cum ai avea mai multe file deschise în browser. În cele din urmă, nu te poți concentra pe niciuna dintre ele.

Scris și verificat de psihologul Maria Fatima Seppi Vinuales.

Ultima actualizare: 06 octombrie, 2022

Simți că ai o mie de gânduri pe minut? Toate gândurile tale se mișcă rapid și, deși încerci să le întrerupi, nu se opresc? Această situație denotă sindromul gândirii accelerate.

Acest tip de gândire este ca o „cascada” de idei. Deși poate duce la creativitate și ne poate îmbunătăți productivitatea, acest efect apare doar dacă este vorba de o perioadă limitată de timp. În caz contrar, apare suprasolicitarea.

Ce este sindromul gândirii accelerate?

Sindromul gândirii accelerate înseamnă a avea mintea permanent activă, cu o hiperproducție de idei. Este cunoscut și sub numele de tahipsihie. Totuși, există profesioniști care ne recomandă să separăm acest ultim concept de gândirea accelerată, deoarece este tipic schizofreniei și tulburării bipolare.

Este de remarcat faptul că poate afecta orice grupă de vârstă. Din cauza programului încărcat, gândirea accelerată apare și  în copilărie.

Cauzele gândirii accelerate sunt multiple. Ele pot varia de la o personalitate obsesivă și controlantă, până la presiunea din partea societății pentru a fi cât mai productivi.

Simptome

Unele dintre simptomele gândirii accelerate sunt următoarele:

• Oboseală
• Probleme de memorie
• Dispoziție schimbătoare
• Tulburări de somn
• Anxietate, nervozitate, neliniște
• Dificultate de concentrare, de a termina o sarcină
• Simptome psihosomatice: alergii, erupții cutanate, căderea părului

Care sunt consecințele gândirii accelerate?

Dacă ținem cont de faptul că gândurile, emoțiile și comportamentele sunt strâns legate, este normal ca și celelalte planuri să fie afectate. De exemplu, vom fi iritabili sau vom avea dificultăți de somn. Epuizarea și uzura afectează performanța. A face sau a gândi mai mult nu este sinonim cu a face sau a gândi mai bine.

De asemenea, gândirea accelerată afectează relațiile interpersonale și stima de sine. Începem să ne îndoim de sensul lucrurilor și nu suntem fericiți.

Cum să eviți sindromul gândirii accelerate?

Unele dintre recomandările specialiștilor sunt următoarele:

• Învață să te deconectezi și să respecți timpii de odihnă. Trebuie să fim capabili să ne detașăm de ecrane, de email, de consumul compulsiv de știri și de rețelele de socializare. Trebuie să găsim momente în care să privim cerul fără alte griji, să mergem la plimbare, să facem activități care ne fac bine. Respirația controlată și meditația sunt sănătoase și reparatoare.
• Fă pauze pe tot parcursul zilei și între activități. Trebuie să evităm suprasolicitarea.
• Evită să închei ziua cu o listă de lucruri nefăcute încă. Singurul lucru pe care îl facem este să ne stresăm și să ne culcăm îngrijorați. Ajungem să visăm aceste chestiuni. Cel mai bine este să ne organizăm dimineața.
• Ierarhizează și prioritizează. Trebuie să definim importanța și ordinea lucrurilor.
• Învață să-ți gestionezi emoțiile și cerințele. Trebuie să stabilim limite sănătoase. De multe ori, gândurile accelerate au la bază nesiguranță, perfecționism sau sindromul impostorului. De aceea, este necesar să identificăm bazele acestor idei și să le punem în discuție pentru a le înlocui cu altele mai funcționale.
• Discută cu un profesionist. În acest fel, vom lucra asupra anxietății tale și vom învăța tehnici care ajută la gestionarea gândurilor.

„Intoxicația” și lumea digitală

Logica care funcționează în lumea 2.0 este aceea a consumului non-stop de informații, reclame și videoclipuri. În perioade limitate de timp, creierul este expus la o cantitate copleșitoare de stimuli audiovizuali. Încetul cu încetul, ne obișnuim și devine greu să „încetinim”.

De multe ori, normalizăm lucrul sub presiune și ne mândrim cu această abilitate. Cu toate acestea, omitem consecințele pe termen lung asupra sănătății.

Important este să găsim un echilibru. Trebuie să înțelegem că în anumite situații putem fi stresați, dar asta nu trebuie să devină un obicei.