Cele 10 tipuri de gândire și caracteristicile lor
Când avem o idee sau ajungem la o concluzie, produsul final este un întreg finit sau omogen. Cu toate acestea, înainte de a ajunge acolo, am legat punctele, am analizat variabile și am pus în joc diferite tipuri de gândire.
A cunoaște tipurile de gândire ne permite să înțelegem punctele de plecare, să știm dacă greșim sau să găsim cele mai puternice argumente pentru ideile noastre. Să vedem despre ce este vorba!
Tipuri de gândire și caracteristicile lor
Conceptul de gândire se referă la procese mintale voluntare sau involuntare, prin care o persoană se poate gândi la sine, la alții și la diferite probleme. Este rodul activității intelectuale sau al imaginației.
Diferitele tipuri de gândire sunt după cum urmează:
- Analitic: este un tip de gândire care separă fiecare informație pe bucăți, analizându-o în detaliu.
- Reflexiv: ne face să analizăm în profunzime diferitele scenarii. Este o gândire lentă, calmă, opusă impulsivității.
- Critică: gândirea reflexivă dă naștere gândirii critice, care ne permite să ne distanțăm de fapte, să analizăm situațiile, să cântărim avantajele și dezavantajele acestora. Se separă de bunul simț și intră în conflict cu ceea ce este considerat de la sine înțeles.
- Convergent: așa cum indică și numele, este un punct comun în situații care, aparent, nu aveau nimic similar.
- Creativ: se desprinde de tipare. Acesta este motivul pentru care este cunoscută și ca gândire laterală. De obicei, se obțin soluții inovatoare, originale și disruptive.
- Sistemic: caută relații și conexiuni între diferitele unități de informație. Întregul este mai mult decât suma părților. După cum indică și numele, acest tip este interesat de viziunea asupra sistemului, a întregului și nu a individualității.
- Magic: este un tip de gândire care leagă fapte, cauze și consecințe în mod aleator. Această conexiune este ilogică și întâmplătoare. Într-o anumită măsură, este un tip de gândire considerat naiv, deoarece este legat de superstiții sau ritualuri.
- Inductiv: analizează doar părți din cazuri particulare sau singulare și generează concluzii generale.
- Deductiv: spre deosebire de precedentul tip, pleacă de la cazuri generale și trage concluzii particulare. De obicei, este una dintre cele mai folosite gândiri. De exemplu, dacă intru într-un magazin și văd că acolo există banane, pere și mere, deduc că este un magazin unde găsesc și lămâi.
- Practic: raționamentul practic este unul care ne permite să ne orientăm. Ne permite să acționăm.
Vezi mai mult: Ce este gândirea magică și cum ne poate afecta?
Importanța identificării gândurilor
Mulți oameni vor spune că identifică fără probleme subtipul de gândire căruia îi aparțin anumite idei. Deși acest lucru este adevărat, este important să înțelegem că atunci când ajungem într-o fundătură, înțelegerea modului în care descompunem informațiile ne permite să facem lumină asupra anumitor aspecte.
De asemenea, ne permite să adaptăm instrumentele disponibile. De exemplu, gândirea foarte reflexivă ne împiedică să luăm decizii zilnice, deoarece stăm prea mult pentru a face acest lucru și luăm în considerare prea multe variabile.
Dacă ceea ce trebuie să decidem este să cumpărăm un săpun de la un brand sau altul, o gândire practică este mai bună decât una reflexivă. Vom lua în considerare prețurile și calitatea.
Gând, emoție și acțiune
Gândurile sunt conectate cu emoțiile și comportamentul nostru. Când avem prejudecăți cognitive, adică atunci când facem anumite erori când citim informații, mergem greșit într-o direcție sau alta.
De exemplu, atunci când avem gânduri reflexive, nu putem scăpa dintr-un cerc vicios care provoacă disconfort, angoasă și anxietate. Prin urmare, dacă putem înțelege mai bine cum funcționează mintea, putem implementa strategii care ne ajută să ne simțim mai bine.
A învăța să gândești înseamnă și a învăța să simți și să acționezi. Aceste componente funcționează în mai multe direcții și nu uniliniar. Este necesar să încetăm să ne gândim la noi înșine doar ca la o inteligență rațională sau emoțională; suntem subiecţi cu ambele tipuri de inteligenţe.
Fiecare persoană are propriul stil atunci când analizează situații și circumstanțe. Acest lucru permite îmbogățirea punctelor de vedere.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Duarte Mora, Jeanne Yvanova (2017). Estilos de pensamiento en los procesos cientificos y de investigación. Nómadas. Critical Journal of Social and Juridical Sciences, 51(2), .[fecha de Consulta 1 de Marzo de 2022]. ISSN: 1578-6730. Disponible en: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=18153284019
- Cubero, M., & Garrido, J. D. R. (1998). Escenarios de actividad, tipos de pensamiento y modos de discurso: un estudio empírico. In I Jornadas de Psicología del Pensamiento:(actas): Santiago de Compostela, 22-23 de junio, 1998 (pp. 229-246). Servicio de Publicaciones= Servizo de Publicacións.