Gelotofobia: teama de a fi batjocorit. Cum să o depășești?

Cu siguranță că de mai multe ori ai fost într-o situație în care un grup de prieteni a râs din cauza unei experiențe de-ale tale: o cădere, o greșeală, etc. Poate că asta ți-a cauzat disconfort profund și chiar ți-ai pierdut dorința de a te întâlni cu acel grup. În acest caz, apare gelotofobia.

Te simți atât de nesigur când ești cu alți oameni și ți-e teamă că își vor bate joc de tine, încât ai început să te retragi din lumea socială. Ești în această situație Cunoști pe cineva așa? Să vedem despre ce este vorba!

Ce este gelotofobia?

Gelotofobia este frica excesivă, irațională și incontrolabilă de a fi batjocorit. Marele dezavantaj pe care îl au cei care suferă de gelotofobie este că, pentru ei, râsul nu este ceva pozitiv. În multe cazuri, când aud un grup de oameni râzând, ei presupun automat că sunt batjocoriți.

Nu le trece prin cap că s-ar putea să râdă pentru că cineva tocmai a spus o glumă sau pentru își amintește o veche anecdotă. Persoana afectată începe să aibă comportamente sau gânduri de tip paranoic.

Pentru a stabili că este vorba de gelotofobie și nu de un alt tablou clinic , trebuie pus un diagnostic diferențial. De multe ori, acest tip de frică este confundat cu tulburarea de personalitate evitantă sau schizoidă.

Semne și simptome de gelotofobie

Când apare situația fobică, persoana suferă și poate experimenta anxietate, o senzație de dificultate de respirație, o dorință de a fugi, un disconfort foarte intens, nervozitate și transpirație, printre altele.

Unele dintre cele mai comune simptome ale gelotofobiei sunt următoarele:

• Frica excesivă de a fi tachinat de alții
• Disconfort la râsul celorlalți
• Timiditate și jenă. Pacienții sunt introvertiți și caută să nu atragă atenția.
• Rigiditate musculară, sustragere a privirii, mișcări stângace. Acesta este cunoscut sub numele de sindromul Pinocchio.

Citiți și: Bullying-ul la copii: se poate întâmpla oricui

Cauzele și originea gelotofobiei

La fel ca multe fobii, gelotofobia poate fi rezultatul unei experiențe traumatice anterioare care generează frica. De exemplu, o persoană a mers la cumpărături cu lenjeria la vedere și a fost subiect de râs, ridiculizare și priviri tot drumul și în supermarket.

Această persoană a început să se simtă urmărită și jenată fără să știe ce se întâmplă. Abia când s-a întors acasă a reușit să identifice motivul. Acest fapt i-a provocat supărare și amărăciune și a creat un precedent.

Cauzele gelotofobiei au de-a face cu teama de ridiculizare care ar fi putut apărea în copilărie sau adolescență, în momentul formării identității. Cei care trăiesc cu această frică dezvoltă o personalitate suspectă și defensivă, deoarece orice ocazie este propice pentru a fi tachinați.

Un istoric de victimă a bullying-ului stabilește condițiile potrivite pentru dezvoltarea acestei fobie particulare.

Consecințele gelotofobiei

Printre fobiile care provoacă cea mai mare deteriorare la nivel social, gelotofobia ocupă un loc fruntaș. Nu este același lucru să ne fie frică de avioane (un mijloc de transport pe care îl folosim rar) și să avem o teamă irațională de o situație care apare atunci când alte persoane sunt în preajmă.

Pacientul alege să stea acasă și să evite planurile sociale pentru a nu fi obiectul ridiculizării. În plus, unele dintre cele mai frecvente consecințe sunt următoarele:

• Stimă de sine deteriorată, deoarece oamenii se simt disprețuiți.
• Retragere și timiditate
• Stres, motiv pentru care pacientul se manifestă ca o persoană care nu are simțul umorului
• Imagine rece și îndepărtată

Cum să faci față fricii de a fi batjocorit?

În primul rând, este important să înțelegi că o fobie nu este o simplă frică. Este o teamă intensă care provoacă un real disconfort și deteriorează diferite zone ale vieții.

Ca toate fobiile, abordarea gelotofobiei se face cu tehnici de expunere. Se progresează pas cu pas, treptat.

Terapeutul însoțește și ghidează pacientul, care trebuie să își imagineze treptat situații sociale. Pe măsură ce pacientul dobândește siguranță, acesta poate trece într-o etapă finală de expunere la o situație socială.

Pe de altă parte, se lucrează și la restructurarea cognitivă, care ne permite să identificăm care sunt gândurile care stau la baza fricii. Acestea trebuie înlocuite cu altele mai funcționale.

Utilizarea tehnicilor de dramatizare și umor este recomandată în jocurile cu roluri. De exemplu, oamenii trebuie să fie capabili să identifice ce anume îi stânjenește și apoi să pună în scenă acel lucru pentru a-l transforma într-un moment umoristic.

În acest fel, printr-un rol activ, poți începe să vezi altfel situația. Acest exercițiu se desfășoară cu o serie de instrucțiuni și trebuie ghidat.

În cele din urmă, este esențial să se folosească tehnici de relaxare, astfel încât pacienții să poată face față stimulului fobic. Astfel, nu vor trebui să fugă sau să evite situația.

Recomandăm: Metoda KiVa împotriva agresiunii și bullying-ului școlar

Când totul pare a fi un atac personal

Oamenii care experimentează gelotofobia se simt în centrul batjocurii. Orice râs, privire sau șoaptă este o adevărată sursă de tortură. Reacțiile sunt de fugă sau de evitare, deși există și cazuri de violență și resentimente în relații.

Imaginează-ți cât de dificilă poate fi o viață în care râsul este o problemă sau o amenințare. De aceea, este important să ne educăm cu privire la fobii, întrucât mediul trebuie să fie capabil să susțină și să înțeleagă acești pacienți.

Fiecare persoană trebuie să evite ridiculizarea și disprețul copiilor și adolescenților. Este important să avem o stima de sine solidă și toleranță la frustrare.