Hemoragia vitroasă sau vitreană: simptome, cauze și tratament
Hemoragia vitroasă este o sângerare care apare în umoarea vitroasă, o zonă lichidă, asemănătoare unui gel, aflată între suprafața interioară a retinei și partea posterioară a cristalinului. Acest lucru provoacă anomalii bruște ale vederii. Care sunt simptomele, cauzele și tratamentul hemoragiei vitroase?
Experții estimează că hemoragia vitroasă apare la 7 din 10.000 de oameni. Este cunoscută și sub denumirea de hemoragie vitreană și poate avea diferite niveluri de severitate. Uneori nu necesită tratament, dar alteori poate necesita intervenție chirurgicală.
Hemoragia vitroasă provoacă uneori doar vedere încețoșată, deși pot exista și pete care plutesc în câmpul vizual. În cazurile grave, are ca rezultat o pierdere completă a vederii.
Ce este hemoragia vitroasă sau vitreană?
Hemoragia vitroasă este prezența sângelui într-o cavitate a ochiului care este umplută cu umoare vitroasă. Umoarea este un lichid compus din 99% apă, plus cantități mici de colagen, acid hialuronic, glucoză, sodiu, potasiu, clor și proteine. Umoarea vitroasă ocupă două treimi din volumul total al ochiului. Aspectul său este transparent și gelatinos.
Când sângele este prezent, umoarea își pierde transparența și acest lucru împiedică pătrunderea luminii. În consecință, apar tulburări de vedere.
Hemoragia vitroasă poate fi de două tipuri:
- Intravitreală: când sângerarea are loc în interiorul cavității vitroase, în spațiul în care se află umoarea vitroasă.
- Retrovitreală sau subhialoidă: când apare în spațiul dintre umoarea vitroasă și retină.
Simptomele hemoragiei vitroase
Simptomul caracteristic al hemoragiei vitroase este pierderea acuității vizuale la un singur ochi și fără durere, care apare brusc și se dezvoltă în câteva minute. În funcție de intensitatea sângerării, va exista fie pierderea parțială, fie totală a vederii normale.
Ocazional, persoanele afectate suferă de fotopsie, adică fulgerări de lumină. Acestea sunt cunoscute și sub denumirea de fosfene oculare. De asemenea, poate apărea și miodezopsii, adică mici forme întunecate care plutesc în câmpul vizual.
În cazurile severe, hemoragia vitroasă poate duce la glaucom. Acest lucru apare din cauza obstrucționării unei căi naturale de drenaj a ochiului, numită rețea trabeculară.
Cauzele hemoragiei vitroase
Hemoragia vitroasă are multe cauze. Cea mai frecventă este retinopatia diabetică, o boală oculară cauzată de diabet. Această patologie face ca vase de sânge anormale să crească în retină. Ele se sparg ușor și transportă sânge în cavitatea vitroasă.
Retinopatia diabetică proliferativă (care favorizează creșterea de noi vase de sânge anormale) este cauza a aproximativ 50% din cazurile de hemoragie vitroasă. Următoarele 5 cauze ale acestei afecțiuni sunt următoarele:
- Dezlipire de retină
- Desprinderea vitrosului posterior
- Obstrucția venei centrale a retinei
- Retinopatie hipertensivă
- Retinoschizis congenital
95% din cazurile spontane au aceste cauze. Restul de 5% pot fi cauzate de inflamație (uveită) sau de o tumoare oculară. Hemoragia vitroasă poate fi cauzată și de traumatisme sau intervenții chirurgicale la nivelul ochiului.
Diagnostic
În principiu, hemoragia vitroasă este diagnosticată printr-un examen oftalmologic amănunțit. Acest lucru ia în considerare fundul de ochi și acuitatea vizuală.
Dacă sângerarea este foarte extinsă, se poate prescrie o ecografie oculară pentru a exclude sau confirma dezlipirea retinei. De asemenea, trebuie efectuate verificări ale presiunii oculare pentru glaucom.
În unele cazuri, se efectuează o scanare cu raze X sau o tomografie computerizată (CT). Analizele de sânge și examinarea celuilalt ochi sunt, de asemenea, frecvente.
Tratamentul hemoragiei vitroase
Tratamentul pentru hemoragia vitroasă depinde de cauză. La început, nu se recomandă decât menținerea pacientului sub observație.
Multe dintre aceste cazuri se rezolvă spontan la 2 până la 3 luni după episod.
Pot fi recomandate măsuri precum următoarele:
- Dormitul cu capul ridicat. Acest lucru ajută la reducerea acumulării de sânge în ochi.
- Evitarea ridicării de obiecte grele și a efortului
- Evitarea utilizării aspirinei și a anticoagulantelor
- Ecografie de urmărire la fiecare 4 săptămâni
Dacă sângerarea nu se remite spontan sau dacă există probleme și la nivelul retinei, este necesară o intervenție chirurgicală. Aceasta se numește vitrec t omie. În timpul acestei proceduri, toată umoarea vitroasă este îndepărtată din ochi și înlocuită cu apă sărată.
Dacă sângerarea este foarte abundentă, dar nu există o implicare a retinei, se poate folosi crioterapia sau tratamentul cu laser. Aceste proceduri ajută la oprirea sângerării sau la îndepărtarea sângelui. Tehnica laser numită fotocoagulare panretiniană previne sângerarea și proliferarea în caz de retinopatie diabetică.
Poate fi prevenită hemoragia vitreană?
Hemoragia vitroasă nu poate fi întotdeauna prevenită, dar există măsuri care ajută la reducerea riscului: de exemplu, consultul oftalmologic regulat, controlul nivelului de zahăr din sânge în caz de diabet și protejarea ochilor în timpul activităților care îi pot pune în pericol.
În cazul simptomelor hemoragiei vitroase, consultați medicul cât mai curând posibil. Dacă aveți deja această afecțiune, urmăriți schimbările și mergeți la controalele periodice.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Ferreiro, A. S., & Bellido, L. M. (2014). Hemorragia subhialoidea macular, tratada mediante ruptura de la hialoides posterior con láser YAG en un síndrome de Terson. Archivos de la Sociedad Española de Oftalmología, 89(2), 62-65.
- Padilla, J. S. (2016). Miodesopsias (o moscas flotantes). Revista Médica de Costa Rica y Centroamérica, 73(620), 525-527.
- Fernández, J. M. F., López, J. Á. F. V., Rodriguez, J. C., & Sánchez-Salorio, M. (1988). Tratamiento de la hemorragia vítrea diabética mediante criocoagulación panretiniana. Archivos de la Sociedad Española de Oftalmologia, 54(6), 819-828.
- Sarabia, César Pineda, Xóchitl Josefina Zarco Vite, and María Luisa Ruiz Morales. “Retinopatía diabética, una complicación descuidada.” Atención Familiar 25.2 (2018): 83-85.
- Alba-Linero, C., et al. “Vitrectomía diagnóstica: serie de casos en un centro de referencia.” Archivos de la Sociedad Española de Oftalmología 94.11 (2019): 529-535.
- Esmerado, C., et al. “Fotocoagulación panretiniana y tratamiento antiangiogénico en la retinopatía diabética proliferativa.” Annals d’oftalmologia: òrgan de les Societats d’Oftalmologia de Catalunya, Valencia i Balears 23.1 (2015): 5.