Simptomele și cauzele pierderii vederii - Doza de Sănătate
 

Simptomele și cauzele pierderii vederii

Pierderea bruscă a vederii este o problemă majoră care nu trebuie niciodată ignorată. Iată câteva dintre cele mai frecvente cauze și simptome!
Simptomele și cauzele pierderii vederii

Ultima actualizare: 23 decembrie, 2020

Nu există nicio îndoială, vederea este unul dintre simțurile pe care ne bazăm cel mai mult. Prin urmare, pierderea vederii reprezintă o problemă gravă care îți schimbă dramatic viața. Vrei să descoperi simptomele și cauzele pierderii vederii? Citește mai departe și îți vom explica totul!

În primul rând, pentru o scădere a acuității vizuale, cel puțin unul dintre organele implicate trebuie să fie afectat. În acest sens, orbirea parțială sau totală va apărea atunci când există o problemă cu corneea, cristalinul, retina sau nervul optic.

Cauzele pierderii parțiale a vederii

Atunci când vorbim despre orbire parțială, ne referim la acei oameni care, în ciuda faptului că au suferit o diminuare considerabilă a acuității vizuale, sunt totuși capabili să distingă anumite forme, lumini și umbre. Prin urmare, nu există o pierdere completă a simțului, dar indivizii nu se mai pot baza pe vederea lor așa cum fac majoritatea oamenilor. În funcție de cauza sa, acest tip de orbire poate fi cronic sau acut.

Să vedem care sunt cele mai frecvente cauze ale pierderii parțiale a vederii.

Femeie care nu mai vede
Cataracta este o boală relativ frecventă care poate duce la orbire.

Leziuni ale corneei

Orice leziune apărută pe suprafața unui țesut va genera o cicatrice. Corneea nu face excepție. Această cicatrice elimină transparența corneei, ceea ce împiedică lumina să ajungă la retină. Acest lucru produce o scădere majoră a acuității vizuale.

Leziunile corneei pot avea o varietate de cauze, de la infecții severe, la traume directe. Orice stimul care poate deteriora celulele corneei la o adâncime considerabilă va genera orbire parțială.

Câmpul vizual afectat variază în funcție de locația și dimensiunea cicatricii. În acest sens, nu există un model specific de prezentare. Cu toate acestea, pot apărea următoarele simptome:

  • Vedere încețoșată sau o zonă de vedere neagră sau opacă
  • Durere: mâncărime la nivelul ochiului afectat
  • Ochi umezi
  • Pete roșii
  • Senzația de a avea ceva în ochi

Cataractă

Una dintre cele mai frecvente cauze ale orbirii parțiale este cataracta. Acestea provoacă opacități ale cristalinului, care este principalul mijloc de refracție al ochiului. Opacitățile împiedică lumina să ajungă corect la retină, generând astfel o pierdere parțială a vederii.

Cele mai multe cazuri apar din cauza degenerării cristalinului sau din cauza unei leziuni. Conform diferitelor studii, cataracta reprezintă cauza a 47,9% din cazurile de pierdere a vederii la adulții în vârstă.

Printre principalele simptome raportate de persoanele cu cataractă se numără vederea încețoșată, opacă sau tulbure, estomparea culorilor și incapacitatea de a vedea bine noaptea. De asemenea, unele lumini par foarte strălucitoare sau au un halou în jurul lor. În plus, apare și vederea dublă.

Probleme ale retinei

Retina este partea ochiului însărcinată cu transmiterea semnalelor luminoase direcționate de cristalin, astfel încât creierul să le proceseze. Prin urmare, în mod natural, orice lezare a acesteia poate genera pierderea vederii.

În majoritatea cazurilor, capilarele defecte provoacă probleme la nivelul retinei. Aceste capilare filtrează lichidele din țesut. Astfel, printre cele mai frecvente cauze putem găsi următoarele:

  • Retinopatia diabetică
  • Obstrucția arterelor sau a venelor ochiului
  • Ruperea retinei
  • Desprinderea parțială a retinei
  • Retinopatia hipertensivă

Există și un alt tip de leziune a retinei care nu are legătură cu prezența fluidelor. Un exemplu în acest sens este degenerescența maculară, în care centrul retinei începe să se deterioreze, generând o vedere încețoșată sau un punct mort în câmpul vizual.

De asemenea, multe infecții cu ciuperci, paraziți sau bacterii pot răni grav retina. Acesta este cazul toxoplasmozei oculare, foarte frecventă la persoanele imunosupresate.

Probleme cu nervul optic

Nervul optic este însărcinat cu transmiterea tuturor informațiilor captate de retină către creier. Prin urmare, este o parte crucială a capacității corpului de a vedea. Problemele legate de această structură afectează unul sau mai multe câmpuri vizuale.

În majoritatea cazurilor, problemele sunt produse de glaucom. Aceasta este o boală frecventă care generează o creștere a presiunii intraoculare care afectează nervul. Nervul optic devine incapabil să transmită semnalele în mod corespunzător, ceea ce face dificilă vederea.

Cu toate acestea, există și o altă serie de afecțiuni care pot genera orbire parțială prin afectarea nervului optic, cum ar fi cazul nevritei optice sau al inflamației nervului. În plus, efectele indirecte ale evenimentelor vasculare cerebrale (CVE) sau ale tumorilor sistemului nervos central afectează și vederea.

Este important să clarificăm faptul că simptomele leziunilor nervului optic pot varia în funcție de etiologia lor. Cu toate acestea, oamenii prezintă adesea o pierdere rapidă a vederii, saturație roșiatică într-unul sau mai multe câmpuri vizuale, vedere dublă și durere oculară.

Medic care examinează cauzele pierderii vederii
Specialiștii sunt cei care trebuie să detecteze corect problemele oculare pentru a evita orice complicații.

Cauzele pierderii totale a vederii

Unii oameni pot suferi și de orbire totală. Acest lucru se întâmplă atunci când o persoană nu este capabilă să distingă nici lumina, nici umbrele. Situațiile care pot provoca pierderea totală a vederii pot fi aceleași care provoacă orbire parțială; însă în acest moment se află în stadiul terminal.

Traumatisme sau vătămări grave

Atunci când trauma este foarte gravă și afectează întreaga cornee, individul poate prezenta pierderea completă a vederii. Una dintre cele mai frecvente cauze ale acestui tip de leziune sunt arsurile chimice.

Însă nu numai leziunile corneene sunt capabile să afecteze acuitatea vizuală. O leziune a capului sau a globului ocular, penetrantă sau contondentă, poate deteriora nervul optic și retina.

Desprinderea completă a retinei

Am menționat detașarea parțială a retinei ca o cauză a orbirii parțiale. Dacă nu este tratată la timp, poate progresa către o desprindere totală, vederea fiind complet pierdută.

În majoritatea cazurilor, desprinderea completă a retinei apare din cauza prezenței lichidului în partea din spate a acesteia. Lichidul separă țesutul globului ocular, întrerupând aportul cu sânge, ceea ce poate provoca ischemie și moartea celulelor.

Deși boala poate fi asimptomatică și nedureroasă la început, unii oameni pot prezenta următoarele simptome:

  • Apariția petelor pe ochi
  • Lumini bruște în toate câmpurile vizuale
  • Vedere încețoșată
  • Pierderea bruscă a vederii periferice și apoi a vederii centrale

Retinopatie diabetică proliferativă

Retinopatia diabetică este una dintre complicațiile diabetului zaharat. Afectează capilarele retinei care filtrează lichidele și favorizează depunerea substanțelor. În plus, poate bloca anumite vase de sânge sănătoase.

În stadiile inițiale ale bolii, poate apărea orbirea parțială. Cu toate acestea, dacă nu se face nimic pentru a opri progresul afecțiunii, aceasta provoacă pierderea completă a vederii. În ultima etapă, sunt generate noi vase de sânge cu pereți foarte subțiri pentru a se încerca irigarea corespunzătoare a țesutului. Aceste noi capilare sunt predispuse la rupere spontană și generarea unei hemoragii retiniene.

Endoftalmită

O cauză rară a pierderii vederii este endoftalmita. Aceasta este o infecție în interiorul ochiului și trebuie întotdeauna considerată o urgență medicală.

Microorganismele externe pot pătrunde în ochi după o intervenție chirurgicală sau după leziuni oculare și pot provoca această infecție. De asemenea, boala poate fi cauzată și de o infecție septică internă care a afectat ochiul.

Simptomele experimentate de persoanele cu endoftalmită includ dureri oculare severe cu roșeață a ochilor și apariția unei scurgeri galbene, albe sau purulente în interiorul globului ocular. Pleoapele se inflamează.

Ocluzia vasculară

Toate vasele de sânge din corp sunt predispuse la blocaje. Când apar blocaje în vasele de sânge ale retinei sau ale nervului optic, individul se confruntă cu o pierdere nedureroasă a vederii.

Dacă vasul de sânge afectat este artera centrală a retinei sau artera nervului optic, va exista un aport inadecvat de sânge către țesuturi. Acest lucru va avea ca rezultat un aport insuficient de oxigen, care ar putea determina umflarea și deteriorarea permanentă a acestora.

Atunci când ocluzia vasculară afectează vena centrală a retinei, nu va exista un drenaj adecvat al sângelui. Acest lucru va determina colectarea apei, adică o acumulare excesivă de lichide în țesuturi, care va duce la orbire.

Tratament ce abordează cauzele pierderii vederii
Chirurgia oculară poate duce la endoftalmită, care, dacă nu este tratată, provoacă orbire.

Când trebuie să mergi la medic pentru a descoperi cauzele pierderii vederii?

Pierderea vederii, totală sau parțială, trebuie considerată întotdeauna o urgență medicală. În multe cazuri, poate fi nedureroasă și poate părea temporar. Cu toate acestea, lipsa durerii nu indică faptul că este mai puțin gravă și, prin urmare, nu ar trebui niciodată ignorată.

Din acest motiv, este esențial să mergi la un specialist cât mai curând posibil, astfel încât acesta să poată efectua testele pertinente și să ajungă la un diagnostic precis. Multe dintre cauzele pierderii vederii oferă doar o perioadă scurtă de timp înainte ca daunele să fie ireversibile.

Este important să clarificăm faptul că, atunci când pierderea vederii nu poate fi inversată, este necesară o schimbare a stilului de viață. Din fericire, astăzi există multe modalități prin care persoanele cu deficiențe de vedere își pot desfășura activitățile zilnice fără niciun inconvenient.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Boid K, Gudgel D. First Aid for Eye Scratches [Internet]. American Academy of Ophthalmology. 2019. Available from: https://www.aao.org/eye-health/tips-prevention/first-aid-eye-scratches.
  • Stuart A. When It’s Not Glaucoma [Internet]. American Academy of Ophthalmology. 2018. Available from: https://www.aao.org/eyenet/article/when-its-not-glaucoma?november-2018.
  • Jiménez, Pamela Maroto. “Degeneración macular relacionada con la edad.” Revista Médica de Costa Rica y Centroamérica 73.618 (2016): 49-51.
  • Welch Ruiz G, Cruz Blanco M, Hernández Fernández Y. Ruptura del globo ocular. Revista Cubana de Medicina Militar. 2018;47(4).
  • Mehta S. Desprendimiento de retina – Trastornos oftálmicos – Manual MSD versión para público general [Internet]. Manual MSD versión para público general. 2019.
  • La retinopatía diabética | National Eye Institute [Internet]. National Eye Institute. 2019 [cited 8 October 2020]. Available from: https://www.nei.nih.gov/learn-about-eye-health/en-espanol/la-retinopatia-diabetica.
  • Jürgens I. Obstrucciones u oclusiones arteriales y venosas de retina | ICR [Internet]. Centro Oftamológico de Barcelona – Institut Català de Retina. 2020.
  • Rivera-Garcia, Víctor H. “Característica clínico epidemiológica de las lesiones corneales por traumatismo en pacientes que acudieron a la consulta oftalmológica.” Polo del Conocimiento 2.5 (2017): 1362-1372.
  • Ortega, A. García, et al. “Neuritis ópticas desmielinizantes y autoinmunes.” Archivos de la Sociedad Española de Oftalmología (2020).
  • Lopez, Hans Israel Morales, Juan Carlos Sanchez Garcia, and Jose Alejandro Diaz Mendez. “Cataract detection techniques: A review.” IEEE Latin America Transactions 14.7 (2016): 3074-3079.
  • Sarabia, César Pineda, Xóchitl Josefina Zarco Vite, and María Luisa Ruiz Morales. “Retinopatía diabética, una complicación descuidada.” Atención Familiar 25.2 (2018): 83-85.
  • Gallardo, Diana Florencia Medina, et al. “Oclusión de la vena central de la retina en paciente con diabetes mellitus tipo 2. Reporte de caso.” Lux Médica 13.38 (2018): 37-42.
  • Nossa, Simona, Joaquin Barraquer, and Miguel Castilla Cespedes. Endoftalmitis: Diagnóstico y tratamiento en la cirugía ocular. Universitat Autònoma de Barcelona,, 2016.
  • Freire, Gabriela Mishel Bravo, Glenda Elisa Espinosa Vallejo, and Karina Marisol Vargas Bosquez. “Actualización sobre patogenia, clínica y diagnóstico del desprendimiento de retina.” Journal of America health 3.2 (2020): 117-128.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.