Îmbătrânirea sistemului imunitar și combaterea sa
Verificat și aprobat de medicul Leonardo Biolatto
Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, corpul pare să răspundă mai puțin eficient la bolile la care este expus. Prin urmare, îmbătrânirea sistemului imunitar crește riscurile de a suferi de diverse boli. Cu toate acestea, procesul nu este în totalitate ireversibil. Obiceiurile corecte și stilurile de viață sănătoase îi ajută pe oameni să își mențină sistemul imunitar puternic până la bătrânețe.
În acest articol, îți vom explica ce este imunitatea, de ce apare și care sunt consecințele manifestării sale. În plus, îți vom spune ce poți face pentru a inversa sau atenua îmbătrânirea sistemului imunitar.
Citește mai departe pentru a afla mai multe informații utile!
Ce este îmbătrânirea sistemului imunitar?
Sistemul imunitar ajută la protejarea organismului de factori străini care pot fi dăunători și pot provoca boli. În acest caz, ne referim la elemente precum germenii (bacterii, viruși, ciuperci, paraziți), celulele anormale ale organismului și alergenii.
Sistemul imunitar produce anticorpi. Anticorpii sunt cei care distrug sau neutralizează substanțele nocive. Prin urmare, aceasta este apărarea noastră împotriva oricărei amenințări sau invazii.
Cu toate acestea, sistemul imunitar nu rămâne întotdeauna același. Mai degrabă, acesta suferă modificări de-a lungul vieții. În cazul nou-născuților, aceștia nu au dobândit încă imunitate deplină.
Copiii mici au doar câțiva anticorpi pe care i-au primit de la mame. Îi primesc în timpul gestației, prin placentă și, de asemenea, prin laptele matern, în timpul alăptării. Odată cu trecerea timpului și expunerea la elementele menționate mai sus, micuții își dezvoltă și își perfecționează mecanismele de apărare.
Funcțiile imune ale corpului încep să se modifice după maturizarea sexuală. Cele mai importante schimbări în acest sens au legătură cu celulele stem. Îmbătrânirea sistemului imunitar afectează disponibilitatea așa-numitelor celule T.
Atunci când îmbătrânim, are loc o transformare drastică (opusul a ceea ce se întâmplă în copilărie). În general, putem defini îmbătrânirea sistemului imunitar ca efectul vârstei asupra celulelor sistemului imunitar, ale căror funcții degenerează.
Descoperă mai mult:
Cum se manifestă îmbătrânirea sistemului imunitar?
Sistemul imunitar devine mai puțin eficient, ceea ce duce la pierderea diferitelor funcții, cum ar fi următoarele:
- Abilitatea de a distinge între corpurile străine și celulele proprii ale corpului. Astfel, organismul nu reușește să detecteze corpuri străine sau își consideră propriile celule inamici.
- O scădere a leucocitelor: nu este vorba doar de număr, ci și de capacitatea lor de a răspunde la infecții.
- Macrofagele devin mai lente: durează mai mult pentru a distruge celulele canceroase și bacteriile.
- Anticorpii își pierd funcțiile: nu reușesc să răspundă eficient.
Consecințele îmbătrânirii sistemului imunitar
Modificările care apar odată cu vârsta afectează activitatea imună a organismului. Astfel, persoanele în vârstă sunt mai susceptibile de a suferi de infecții, de a dezvolta cancer și de a contracta diferite boli, cum ar fi gripa sau pneumonia.
De fapt, multe boli autoimune apar mai des în a doua jumătate a vieții. Pentru ca acestea să se dezvolte, diferite mecanisme imune trebuie să cedeze.
De asemenea, la bătrânețe, corpul tinde să se vindece mai lent, deoarece există mai puține celule care fac posibilă vindecarea. Acest lucru poate deveni un cerc vicios. Deoarece recuperarea este lentă, corpul este expus, deci se poate îmbolnăvi din nou.
Este important de reținut faptul că bătrânețea nu este singurul lucru care slăbește răspunsul sistemului imunitar. Există, de asemenea, un dezechilibru al celor două componente ale sale: imunitatea înnăscută și imunitatea adaptativă.
Imunitatea înnăscută este prima linie de apărare a organismului împotriva infecțiilor. În același timp, imunitatea adaptivă permite corpului să-și amintească și să atace anumiți agenți patogeni.
Din cauza pierderii imunității adaptive, agenții patogeni inactivi pe care organismul îi suprimase deja pot fi reactivați. Exemple clasice sunt herpesul zoster și tuberculoza.
Sfaturi pentru a combate îmbătrânirea sistemului imunitar
În ciuda scenariului pe care l-am descris, este posibil să reduci riscurile legate de îmbătrânirea sistemului imunitar pentru a minimiza efectele acesteia. Este chiar posibil să amâni apariția acestui proces.
În acest sens, există mai multe aspecte la care ar trebui să fim atenți în ceea ce privește stilul de viață. Acestea sunt legate de cvartetul fundamental: exerciții, hrană, obiceiuri și gestionarea stresului și a emoțiilor.
Activitate fizică regulată
Conform cercetărilor recente, exercițiile fizice au un efect semnificativ asupra funcționării sistemului imunitar. Din punct de vedere fiziologic, explicația are legătură cu faptul că țesutul muscular produce anumite proteine, numite miocine. Acestea reduc inflamația și ajută la păstrarea funcției imune.
În plus, alte studii au găsit dovezi conform cărora indivizii activi fizic produc mai mulți anticorpi ca răspuns la vaccinare decât indivizii mai puțin activi. De asemenea, sportul este benefic în protejarea împotriva infecțiilor și a altor afecțiuni cronice care pot contribui la slăbirea sistemelor corpului.
În plus, exercițiile fizice ameliorează stresul și îngrijorarea prin creșterea nivelului de hormoni ai fericirii (serotonină, dopamină, oxitocină). În acest fel, te ajută să rămâi într-o dispoziție bună, ceea ce este important în recuperarea după boală sau evitarea îmbolnăvirii.
Dietă sănătoasă
Nu există dovezi directe care să arate faptul că o dietă sănătoasă încetinește îmbătrânirea sistemului imunitar. Cu toate acestea, există o mulțime de dovezi care arată deteriorarea provocată de dietele nesănătoase. Cu alte cuvinte, un consum ridicat de grăsimi trans, zaharuri și făină rafinată contribuie la apariția bolilor. Și, cu cât ne îmbolnăvim mai mult, cu atât epuizăm mai mult capacitatea de recuperare a corpului.
În schimb, o dietă sănătoasă include multe fructe și legume, ulei de măsline, mai mult pește și carne de pasăre decât carne roșie, produse lactate, puțin zahăr și foarte puțină făină. Această dietă este asociată cu un risc mai mic de obezitate, boli cardiovasculare, diabet și diferite tipuri de cancer.
De asemenea, o dietă echilibrată ajută la menținerea unei greutăți adecvate. La adulții în vârstă, grăsimile acumulate pot avea un efect negativ asupra inflamației cronice.
Acesta este un factor asociat cu aproape toate afecțiunile bătrâneții, de la diabetul de tip 2 la bolile cardiovasculare și cancer. Inflamația cronică joacă, de asemenea, un rol important în afecțiunile autoimune comune la adulții în vârstă.
Citește mai mult:
Obiceiuri și emoții sănătoase
Când vorbim despre obiceiuri sănătoase, pe lângă exercițiile fizice menționate mai sus, trebuie să ne odihnim corespunzător. Odihna corectă ne păstrează sistemele corporale active.
În același timp, trebuie să evităm consumul de substanțe care distrug treptat corpul: alcool, țigări și droguri. Chiar și excesul de cofeină este dăunător. Desigur, acest lucru se extinde la suprasolicitare, griji, stres și emoții negative.
Orice lucru care cauzează un dezechilibru și ne face să ne îmbolnăvim va afecta capacitatea organismului de a-și reveni și de a se vindeca. Cu alte cuvinte, va scurta durata de viață a sistemului imunitar.
Prevenirea îmbătrânirii înainte de sosirea ei
Nu ar trebui să așteptăm până la vârsta a treia pentru a preveni îmbătrânirea sistemului imunitar. Chiar dacă ești încă tânăr sau ai ajuns la vârsta adultă, poți începe să-ți îngrijești sistemul imunitar.
Nu este dificil și nici nu costă mulți bani. Fă mișcare, mănâncă sănătos, nu fuma, redu-ți consumul de alcool, alungă grijile și dormi bine. Beneficiile de care te vei bucura pe termen lung sunt de neprețuit!
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Agustín Lage B. Inmunosenescencia: implicaciones para la inmunoterapia de cáncer en los adultos mayores. Biotecnología Aplicada 2006; 23:186-193.
- Lozano, Manuel, et al. “Nutrientes asociados a las enfermedades relacionadas con el envejecimiento: un nuevo índice de dieta saludable para personas mayores.” Nutrición Hospitalaria 35.6 (2018): 1287-1297.
- Gurrutxaga, Hegoi Segurola, Guillermo Cárdenas Lagranja, and Rosa Burgos Peláez. “Nutrientes e inmunidad.” Nutr Clin Med 10.1 (2016): 1-19.
- Hernández Rodríguez, José. “La obesidad y la inflamación crónica de bajo grado.” Revista Cubana de Endocrinología 29.3 (2018): 1-3.
- Alcalá-Pérez, Daniel, Dayana Elena Cobos-Lladó, and Fermín Jurado Santa-Cruz. “«Inflammaging»: envejecimiento inflamatorio.” Revista del Centro Dermatológico Pascua 27.3 (2019): 87-91.
- Delves P. Efectos del envejecimiento en el sistema inmunitario. MSD Manuals [Internet] 2020 [Fecha de consulta: 07 de octubre de 2020]. Disponible en: https://www.msdmanuals.com/es/hogar/trastornos-inmunol%C3%B3gicos/biolog%C3%ADa-del-sistema-inmunitario/efectos-del-envejecimiento-en-el-sistema-inmunitario
- Goronzy J, Weyand C. Immune aging and autoimmunity. Cell Mol Life Sci. 2012; 69(10): 1615–1623.
- Kay M. An overview of immune aging. In Mechanisms of Ageing and Development, 1979; 9(1–2): 39-59.
- Kay M. Aging & the decline of immune responsiveness. En Fundenberg H, Sites H, Caldwell J, Wells J, editores. Basic Clinical Immunology. Canada: Lange Medical Publicantions; 1980: 327-342.
- Rico-Rosillo, María Guadalupe, Diego Oliva-Rico, and Gloria Bertha Vega-Robledo. “Envejecimiento: algunas teorías y consideraciones genéticas, epigenéticas y ambientales.” Revista Médica del Instituto Mexicano del Seguro Social 56.3 (2018): 287-294.
- Urquiaga, Inés, et al. “Origen, componentes y posibles mecanismos de acción de la dieta mediterránea.” Revista médica de Chile 145.1 (2017): 85-95.
- Ruíz Fernández N, Solano L. La inmunosenescencia y el papel de la nutrición. An Venez Nutr, 2001; 14(2): 86-98.
- Brañas, Fátima, et al. “Cronicidad, envejecimiento y multimorbilidad.” Enfermedades Infecciosas y Microbiología Clínica 36 (2018): 15-18.
- Martín, A. Prieto, et al. “Respuesta inmune adaptativa y sus implicaciones fisiopatológicas.” Medicine-Programa de Formación Médica Continuada Acreditado 12.24 (2017): 1398-1407.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.