Indicele aterogen este un calcul care se face pentru a măsura riscul de ateroscleroză. Valorile colesterolului sunt folosite pentru a obține o cifră care ne ghidează asupra stării arterelor.
Indicele aterogen este un calcul care se face pentru a estima riscul ca arterele să se înfunde. Este o estimare foarte accesibilă și destul de folosită.
Ce este ateroscleroza?
Ateroscleroza este depozitarea de substanțe grase, în acest caz colesterol, în interiorul arterelor. Funcția vaselor sanguine este de a transporta sângele care va hrăni celulele tuturor țesuturilor cu oxigen. În plus, ele vor colecta dioxid de carbon rezultat din metabolismul celulelor pentru a-l duce la plămâni și a fi eliminat din organism.
Când colesterolul se depune și se acumulează în vasele de sânge, acesta închide treptat deschiderea acestora. Dacă această acumulare nu este oprită, se pot întâmpla două lucruri:
Depunerea cu pricina ajunge să obstrucționeze complet vasul. Zonele corpului pe care le hrănea acest vas rămân fără aportul necesar de oxigen. Celulele vor muri încet, iar organul din care fac parte își va pierde funcționalitatea.
Materialul depus se desprinde de pereți și călătorește prin vase. Ajunge la vasele de sânge de calibru mai mic, unde va bloca circulația. Prin urmare, se va întâmpla la fel ca în cazul precedent, dar brusc. Va provoca ceea ce știm ca un atac de cord.
Pe lângă ocluzie, depozitul de grăsime pe pereții vaselor le face să devină dure și rigide. Acest lucru, împreună cu creșterea tensiunii arteriale din cauza spațiului mai mic, crește riscul de rupere a venelor și arterelor.
Indicele aterogen sau indicele Castelli este un calcul matematic care reflectă relația dintre colesterolul total și colesterolul HDL din artere. Prin această formulă, putem cunoaște riscul de ateroscleroză al unei persoane.
Formula matematică pentru calcularea acestui indice constă în folosirea valorii colesterolului total în miligrame și împărțirea ei la valoarea colesterolului HDL în miligrame.
Cum să interpretăm rezultatele?
Nivelurile ridicate de colesterol HDL – numit și colesterol bun – în raport cu colesterolul total, echivalează cu un indice aterogen scăzut și, prin urmare, cu un risc mai mic de ateroscleroză. Nivelurile scăzute de HDL în raport cu nivelul colesterolului total vor da un indice aterogen ridicat și un risc mai mare de ateroscleroză.
Care sunt valorile de referință ale indicelui aterogen?
Risc minim: atunci când valoarea obținută este mai mică de 3.5, șansele de a suferi de boli cardiovasculare sunt scăzute sau aproape nule.
Risc moderat: dacă valorile sunt cuprinse între 3.5 și 4.5, nivelurile de colesterol trebuie urmărite și trebuie utilizate strategii de prevenție.
Risc maxim: cei cu valori peste 4,5 trebuie monitorizați în mod constant. Este necesar să se aplice măsuri care să scadă nivelul colesterolului pentru a preveni apariția bolilor în vase sau a stabiliza patologia deja existentă.
Pe lângă aceste valori de referință, riscul de apariție a aterosclerozei este influențat și de sexul persoanei. Astfel, la bărbați, riscul grav este considerat de la 4.5 în sus, în timp ce la femei de la 4 în sus.
Cum putem scădea indicele aterogen?
Deși avem medicamente capabile să scadă colesterolul din sânge, înainte de a ajunge la ele există și alte măsuri și modificări ale stilului de viață pe care oricine le poate face:
O dietă adecvată: bogată în fructe și legume. Trebuie acordată atenție produselor care conțin zaharuri și grăsimi rafinate. O dietă sănătoasă și variată va ajuta la controlul nivelului de colesterol rău din sânge.
Evitarea tutunului: fumătorii au un risc mult mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare.
Exerciții fizice: este necesar un antrenament constant și adecvat capacităților și nevoilor fiecărei persoane.
Discutați despre indicele aterogen cu medicul specialist
Specialistul este cel care va sfătui pacientul cu privire la măsurile care trebuie luate. Profesionistul va decide dacă este necesar să se înceapă un tratament farmacologic.
Ca întotdeauna, este important să avem un stil de viață sănătos. Astfel, vom evita în mare măsură dezvoltarea problemelor metabolice de tot felul, precum diabetul sau patologiile cardiovasculare.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
Guerra, Á., Ledo, Y., Herrero, M. J., Carmona, M. Q., De Las Nieves Monroy Fuenmayor, M., & Fernández, C. (2013). Influencia del consumo de tabaco, actividad física, alimentación y edad en los valores de diferentes índices aterogénicos en población mediterránea española. Medicina balear, 29(2), 23-31. https://dialnet.unirioja.es/descarga/articulo/4975437.pdf
Fernández-Macías, J. C., Ochoa-Martínez, Á. C., Varela-Silva, J. A., & Pérez-Maldonado, I. N. (2019). Atherogenic Index of Plasma: Novel Predictive Biomarker for Cardiovascular Illnesses. Archives of Medical Research, 50(5), 285-294. https://doi.org/10.1016/j.arcmed.2019.08.009
Irurita, M., Juan, L. L. Y., Irurita, J., De Saavedra, M. T. M., Deniz, C., Juan, J. A. L. Y., Godoy, R., & García, F. P. (2007). Utilidad del índice aterogénico en la predicción de enfermedad coronaria prematura. Clínica e Investigación en Arteriosclerosis, 19(3), 136-142. https://doi.org/10.1016/s0214-9168(07)74187-6
Khosravi, A., Sadeghi, M., Farsani, E. S., Danesh, M., Heshmat-Ghahdarijani, K., Roohafza, H., & Safaei, A. (2021). Atherogenic index of plasma: A valuable novel index to distinguish patients with unstable atherogenic plaques. Journal of Research in Medical Sciences, 27(1), 45. https://doi.org/10.4103/jrms.jrms_590_21
Lahoz, C., & Mostaza, J. M. (2007). La Aterosclerosis como enfermedad sistémica. Revista Espanola De Cardiologia, 60(2), 184-195. https://doi.org/10.1157/13099465
Siasos, G., Tsigkou, V., Kokkou, E., Oikonomou, E., Vavuranakis, M., Vlachopoulos, C., Verveniotis, A., Limperi, M., Genimata, V., Papavassiliou, A. G., Stefanadis, C., & Tousoulis, D. (2014). Smoking and Atherosclerosis: Mechanisms of Disease and New Therapeutic Approaches. Current Medicinal Chemistry, 21(34), 3936-3948. https://doi.org/10.2174/092986732134141015161539
Won, K., Heo, R., Park, H. H., Lee, B. H., Lin, F. Y., Hadamitzky, M., Kim, Y. J., Sung, J. M., Conte, E., Andreini, D., Pontone, G., Budoff, M. J., Gottlieb, I., Chun, E. J., Cademartiri, F., Maffei, E., Marques, H., De Araújo Gonçalves, P., Leipsic, J., . . . Chang, H. J. (2021). Atherogenic index of plasma and the risk of rapid progression of coronary atherosclerosis beyond traditional risk factors. Atherosclerosis, 324, 46-51. https://doi.org/10.1016/j.atherosclerosis.2021.03.009
Wu, J., Zhou, Q., Wei, Z., Wei, J., & Cui, M. (2021). Atherogenic Index of Plasma and Coronary Artery Disease in the Adult Population: A Meta-Analysis. Frontiers in Cardiovascular Medicine, 8. https://doi.org/10.3389/fcvm.2021.817441
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.
