Inflamația celulară și obezitatea
Știați că cei care suferă de obezitate au ceea ce este cunoscut ca o stare inflamatorie de grad scăzut? Nu se știe încă dacă această stare precedă sau urmează creșterea în greutate, deși este clar că relația dintre inflamația celulară și obezitatea morbidă există. Vă explicăm ce este și cum să o rezolvați.
Starea inflamatorie a persoanelor cu obezitate arată încă o dată că stilul nostru alimentar – gânduri, decizii și acțiuni legate de alimente – depășește dorința sau nevoia, relația noastră cu mâncarea fiind mult mai complexă decât atât.
Ce este inflamația celulară?
Vorbim de inflamație celulară de grad scăzut atunci când ne referim la inflamația imperceptibilă a unui organ sau țesut, ce apare ca o consecință a activării mecanismelor inflamatorii ca răspuns la detectarea unei amenințări.
Cu toate acestea, deși mecanismul de apărare este important, activarea acestuia stimulează secreția de enzime care vor ataca țesutul sănătos pentru a scăpa de problemă. Astfel, dacă devine cronică – din cauza expunerii continue la agenți dăunători – inflamația ajunge să dăuneze organului sau țesutului în cauză.
Inflamația celulară și obezitatea
În prezent, obezitatea poate fi definită ca o stare inflamatorie cronică scăzută dată de:
- Modificări ale microbiotei intestinale
- Stresul oxidativ
- Eliberarea excesivă de factori proinflamatori
- Supraactivarea macrofagelor periferice
În acest sens, se pare că relația dintre inflamația celulară și obezitate începe în țesutul adipos: adipocitele hipertrofiate ale unei persoane obeze secretă citokine proinflamatorii și acestea, la rândul lor, atrag macrofage proinflamatorii. Toate aceste substanțe ajung să se răspândească în corp.
La aceasta se adaugă faptul că majoritatea obiceiurilor generatoare de obezitate – stres, junk food, insomnie, sedentarism – sunt proinflamatorii și, împreună cu substanțele asociate cu țesutul adipos al persoanelor cu obezitate, generează o stare inflamatorie generală care cuprinde tot corpul.
Inflamația generată de țesutul adipos este agravată de cea cauzată de factorii externi. Cu alte cuvinte, obezitatea are două surse responsabile de starea sa inflamatorie: țesutul adipos și obiceiurile dăunătoare care se află în spatele acestuia.
Citiți mai mult:
Inflamarea celulelor și rezistența la hormoni
Rezultatul final este apariția rezistenței la insulină – hormonul responsabil pentru depozitarea grăsimilor – și la leptină – hormonul responsabil de sațietate. Acest lucru se traduce prin creșterea poftei de mâncare, sporirea grăsimii corporale și, odată cu acestea, creșterea inflamației celulare.
Inflamația celulară și obezitatea – excesul de grăsime corporală – formează o buclă de feedback pozitiv și, cu cât obezitatea este mai mare, cu atât starea inflamatorie este mai mare și invers.
Cum se tratează inflamația celulară?
Conform celor de mai sus, tratarea inflamației celulare este esențială dacă se dorește o abordare eficientă a obezității. Vă spunem cum puteți face față acestei stări inflamatorii!
Cercetările actuale arată că acidul eicosapentaenoic (EPA) are o capacitate antiinflamatorie puternică și că, atunci când este administrat în doze optime, este eficient împotriva inflamației celulare.
Trebuie să selectăm suplimente de omega 3 care garantează absorbția maximă și care nu conțin metale grele precum mercurul.
Deși este adevărat că EPA se găsește în anumite alimente, dieta noastră nu îl poate furniza în cantitate suficientă – principala sursă naturală este peștele albastru, care se consumă gătit. Căldura oxidează omega 3.
Acest efect termic ar putea fi evitat recurgând la alimente vegetale care, fiind bogate în omega 3, pot fi consumate fără a fi supuse vreunui tratament termic. Acesta este cazul nucilor și, deși este adevărat că au omega 3 (ALA), corpul nu îl poate folosi.
Rolul acidului butiric în inflamația celulară
Suplimentarea cu acid butiric s-a dovedit a fi eficientă împotriva inflamației celulare. Atunci când îl cumpărăm, trebuie să ne asigurăm că produsul are un strat enteric, deoarece numai atunci acidul butiric va ajunge în intestin fără a se fi degradat.
Totuși, în acest caz și spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu omega 3, suplimentarea nu este necesară. Pentru a obține acid butiric în mod natural, este suficient să aveți o microbiotă intestinală sănătoasă și să consumați suficiente fibre solubile. Evitați comportamentele proinflamatorii. Printre comportamentele care favorizează starea inflamatorie despre care am vorbit, găsim:
- Insomnie
- Sedentarism
- Stres
- Consumul de grăsimi dăunătoare: miel, părți grase de carne de porc și vițel, organe, produse de patiserie industriale
- Consumul de zahăr: zahăr de masă, alimente procesate
- Consumul de alimente cu un indice glicemic ridicat: orez alb, paste albe, făină, pâine albă
- Expunere ridicată la un mediu plouat
- Consumul de toxine: alcool, tutun.
- Utilizarea excesivă a substanțelor chimice: parfumuri, deodorante
Antioxidanți împotriva inflamației celulare
Dacă vrem să combatem inflamația celulară, este esențial să ne creștem consumul de antioxidanți. Acest lucru se poate face prin alimente precum fructele, legumele, nucile și uleiul de măsline extravirgin sau prin suplimente pe bază de vitamina E, seleniu sau astaxantină.
Când vorbim despre obezitate, credem adesea este doar o chestiune de voință. Cu toate acestea, obezitatea are o origine care trebuie abordată pentru a schimba comportamentul obezogen. Inflamația celulară este una dintre părțile acesteia.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Aguilar Cordero, M.J., González Jiménez, E., Sánchez Perona, J., Padilla López, C.A., Álvarez Ferre, J., Ocete Hita, E., Rizo Baeza, M., Guisado Barrilao, R. & García Rivas, F. (2012). Nutrición Hospitalaria, 27(1): 161-164. Consultado el 08/01/2020. Recuperado de: http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0212-16112012000100019
- Castellanos, L. & Rodríguez, M. (2015). El efecto de omega 3 en la salud humana y consideraciones en la ingesta. Revista Chilena de Nutrición, 42(1): 90-95. Consultado el 08/01/2019. Recuperado de: https://scielo.conicyt.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0717-75182015000100012
- Izaola, O., De Luis, D., Sajoux, I., Domingo, J.C. & Vidal, M. (2015). Inflamación y obesidad (lipoinflamación). Nutrición Hospitalaria, 31(6): 2352-2358. Consultado el 08/01/2020. Recuperado de: http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0212-16112015000600003
- Nishimura S., et al (2009). CD8+ effector T cells contribute to macrophage recruitment and adipose tissue inflammation in obesity. Nature Medicine, 15(8):914-921. Consultado el 08/01/2020. Recuperado de: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19633658
- Miranda-Garduño, L.M. & Reza-Albarrán, A. (2007). Obesidad, inflamación y diabetes. Gaceta Médica de México, 144(1): 39-46. Consultado el 08/01/2019. Recuperado de: https://www.medigraphic.com/cgi-bin/new/resumen.cgi?IDARTICULO=15844
- Moteiro, R. & Azevedo, I. (2010). Chronic inflammation in obesity and the metabolic syndrome. Mediators of inflammation: 1-10. Consultado el 08/01/2010. Recuperado de: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20706689
- Peñailillo Escarate, L., Mackay Phillips, K., Serrano Duarte, N., Canales Espinoza, P., Miranda Herrera, P. & Zbinden-Foncea, H. (2016). Efectos de la suplementación de omega-3 y entrenamiento de intervalos de alta intensidad en el rendimiento físico, presión arterial y composición corporal en individuos sedentarios con sobrepeso. Nutrición Hospitalaria, 33(4): 848-855. Consultado el 08/01/2019. Recuperado de: http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_abstract&pid=S0212-16112016000400014