Informații despre gripă: cum afectează organismul

21 martie 2020
Studiile științifice au permis experților să descopere modul în care gripa afectează organismul. Majoritatea oamenilor a suferit măcar o dată de această afecțiune. Nu este deloc plăcut. În acest articol, vei descoperi informații importante despre gripă și simptomele sale.

Gripa este o boală virală și sezonieră. Mulți oameni au suferit de aceasta și cunosc modul în care gripa le afectează organismul. Anumite mecanisme corporale se activează împotriva infecției și sunt responsabile de apariția anumitor simptome specifice. În cele ce urmează, îți prezentăm principalele informații despre gripă.

În mod obișnuit, simptomele care indică prezența gripei sunt febra, durerile de cap, durerile musculare și oboseala. Atunci când boala evoluează normal, fără complicații, simptomele dispar de la sine, fără a provoca probleme pe termen lung. Cu toate acestea, unele cazuri de gripă sunt severe. Dacă virusul atacă un organism cu sistemul imunitar slăbit sau suprimat din cauza vârstei înaintate sau prezenței altor boli cronice, acesta poate provoca chiar moartea.

Trebuie să menționăm, de asemenea, că gripa nu este același lucru cu răceala. O răceală este mult mai blândă, iar consecințele sale sunt minore. Gripa afectează organismul în mod diferit, deoarece aceasta este mult mai agresivă.

În plus, virusul gripal are efecte asupra vieții sociale. Patru din zece persoane cu simptome de gripă nu mai merg la serviciu, nu mai practică activități sportive și nu mai interacționează cu familia, prietenii și colegii.

Conform mai multor sondaje, cel mai deranjant simptom pentru bolnavii de gripă este senzația de oboseală. Aproape jumătate dintre persoanele afectate afirmă că starea letargică durează câteva zile. Oboseala apare din cauza febrei și durerilor musculare. De vină este inflamația țesuturilor.

Informații despre gripă: cum afectează organismul la nivel microscopic

Semnele și simptomele care se manifestă extern sunt expresiile modului în care gripa afectează organismul la nivel microscopic. Există diferite mecanisme celulare care explică apariția febrei, a cefaleei și a mialgiei.

Odată ce virusul gripal intră în organism, acesta are la dispoziție aproximativ opt ore înainte ca sistemul imunitar uman să îl detecteze. Poarta de intrare este calea aeriană. Virusul ajunge în celulele epiteliale ale plămânilor.

Pe măsură ce pătrunde în celulele umane, virusul preia controlul asupra organitelor care produc proteine, făcându-le să funcționeze în beneficiul său. Pe scurt, virusul gripal profită de resursele gazdei pentru a se multiplica și a supraviețui. Ulterior, noile copii virale încearcă să infecteze și alte celule.

Atunci când sistemul imunitar se activează pentru a lupta împotriva virusului gripal, acesta declanșează mai multe reacții. Aceste reacții duc la apariția simptomelor gripei și arată modul în care boala afectează organismul.

Primele structuri activate sunt celulele albe din sânge (leucocitele). Aceste celule constituie prima linie în activarea ulterioară a mediatorilor inflamatori: citokinele. Citokinele sunt hormoni care transmit un mesaj sistemului imunitar. Misiunea lor este de a provoca activarea organelor și a țesuturilor pentru eliminarea virusului din organism cât mai curând posibil.

Citește mai mult:

Simptome produse de Coronavirus (COVID-19)

Virusul gripal atacând corpul uman

Sistemul imunitar luptă contra bolii și declanșează simptomele specifice gripei.

Simptomele gripei

Febra

Desigur, atunci când gripa afectează organismul, apare mai întâi febra. Infecția virală face ca temperatura corpului să crească semnificativ.

Febra apare atunci când hipotalamusul ordonă creșterea temperaturii corpului. Această parte a creierului detectează prezența unor substanțe numite pirogeni. Printre substanțele pirogenice amintim componentele bacteriilor, ale virusurilor și ale citokinelor.

Atunci când temperatura corpului crește, globulele albe din sânge devin mai eficiente. De fapt, febra este un mecanism de apărare și nu o consecință patologică. În plus, la temperaturi ridicate, microorganismele se reproduc mai greu.

Durerile de cap

Nu se știe cu exactitate motivul pentru care gripa provoacă dureri de cap. Însă, atunci când apare febra, se manifestă și cefaleea. Nu s-a stabilit însă o legătură clară între infecția cu virusul gripal și durerile de cap.

Citokinele au fost asociate și ele cu apariția durerilor de cap. Există un anumit tip de citokine, numite interleukine-1, care sunt inflamatorii, asemenea interferonului. Atât citokinele, cât și temperatura ridicată a corpului duc la vasodilatație. Vasele își măresc dimensiunea, iar fluxul crescut de sânge ar putea explica durerile de cap printr-un mecanism intrinsec similar cu declanșarea migrenelor.

Bărbat care caută informații despre gripă

Febra și durerile de cap reprezintă simptome clasice ale gripei.

Durerile musculare

Mialgia sau durerile musculare reprezintă, de asemenea, simptome caracteristice gripei. Studiile științifice au oferit o explicație genetică pentru apariția durerilor musculare, iar acțiunea citokinelor intensifică acest simptom.

În timpul infecției, organismul crește expresia anumitor gene care duc la distrugerea miocitelor. Celulele miocite sunt celule de țesut muscular.

În același timp, citokinele fac ca mușchii să se inflameze pentru a lupta împotriva virusului gripal. Inflamația musculară este dureroasă și epuizează țesutul, deoarece celulele sale sunt concentrate pe combaterea virusului. Acesta este motivul pentru care bolnavii de gripă se confruntă cu oboseala și epuizarea fizică.

Citește mai mult:

De ce răcim? Cum ne protejăm?

Informații despre gripă: concluzie

Cunoaștem destul de multe informații despre mecanismele care explică modul în care gripa afectează organismul. Însă mai avem de investigat. Cert este faptul că, atunci când suferim de gripă, avem febră, dureri de cap și dureri musculare.

Simptomele experimentate reflectă faptul că sistemul imunitar luptă contra virusului gripal. În același timp, trebuie să contribuim la accelerarea procesului de vindecare prin odihnă corespunzătoare și tratamente medicamentoase corecte.

  • Nicholson, K. G. “Clinical features of influenza.” Seminars in respiratory infections. Vol. 7. No. 1. 1992.
  • Stöhr, Klaus. “Influenza—WHO cares.” The Lancet infectious diseases 2.9 (2002): 517.
  • Bouvier, Nicole M., and Peter Palese. “The biology of influenza viruses.” Vaccine 26 (2008): D49-D53.