Interviul de plecare de la locul de muncă: 5 întrebări și sfaturi utile
Verificat și aprobat de psihologul Elena Sanz
Interviul de plecare de la locul de muncă este un concept nou. S-a născut din nevoia companiilor de a ști de ce angajații lor doresc să-și schimbe locul de muncă și să caute oportunități în altă parte. Este, prin urmare, o resursă utilă pentru a lua măsuri înainte ca resursa umană a unei organizații să dispară. A afla de ce se întâmplă acest lucru este esențial.
Suntem familiarizați deja cu conceptul de reținere a talentelor. Este vorba despre măsurile care le permit angajaților valoroși să rămână în companie. Însă, uneori, chiar dacă au fost luate măsuri de precauție, angajații pleacă. Acum devine relevant interviul de plecare de la locul de muncă.
În ce constă interviul de plecare de la locul de muncă:?
Interviul de plecare de la locul de muncă se efectuează atunci când un salariat își depune demisia și părăsește funcția ocupată. Cine realizează interviul? Ca întotdeauna, departamentul de resurse umane.
Fiind ceva nou, am făcut o listă cu probleme care pot fi relevante într-o asemenea situație. Interviul de plecare de la locul de muncă trebuie să ajute organizația să realizeze ce trebuie să schimbe.
Recomandăm: 17 sfaturi pentru a evita problemele de vedere în telemuncă
1. Când ai aplicat pentru acest job, ce te-a atras la el?
Aceasta este una dintre primele întrebări care trebuie puse angajatului. Este vital să știm de ce o persoană dorește să lucreze pentru o anumită companie. Poate că a fost vorba de condițiile de muncă (flexibilitatea locului de muncă, posibilitatea de a lucra câteva zile de acasă, etc.), salariu, apropierea de casă, etc. Acest lucru va permite detectarea punctelor forte ale organizației.
2. Munca pe care ai efectuat-o ți-a îndeplinit așteptările?
Trebuie să aflăm dacă locul de muncă a îndeplinit așteptările angajatului. De exemplu, este posibil ca flexibilitatea muncii să fi fost greșit abordată de organizație. Cunoașterea acestui lucru poate duce la modificări pertinente.
3. De ce te-ai hotărât să pleci?
Această a treia întrebare este foarte directă și adesea inconfortabilă. Cu toate acestea, este foarte important să existe un răspuns sincer și clar.
Potrivit unui studiu realizat de Future Work Institute, lipsa oportunităților de evoluție în cadrul companiei, relația cu șeful, salariul și volumul de muncă sunt câteva dintre lucrurile care îi pot determina pe angajați să părăsească compania.
4. Ce ar fi putut face compania pentru a te împiedica să iei această decizie?
Această a patra întrebare este strâns legată de cea anterioară. Conform studiului menționat mai sus, unele dintre măsurile pe care o companie le poate lua pentru a preveni plecarea lucrătorilor sunt următoarele:
- Îmbunătățirea oportunităților de promovare
- Echilibrul muncă-familie
- Mai multă transparență
- Învățare continuă
Salariul nu este întotdeauna principalul motiv pentru care angajații pleacă din companie.
5. Ce ți-a plăcut cel mai mult și cel mai puțin la munca în companie?
A cincea și ultima întrebare contribuie la cunoașterea punctelor forte și slabe ale companiei. Este esențial să știi ce prețuiește un lucrător și ce trebuie să se schimbe pentru a-l face să stea mai mult timp.
Descoperă: Cum să abordezi sexismul la locul de muncă
Sfaturi pentru interviul de plecare de la locul de muncă
Pe lângă întrebările prezentate mai sus, este important să existe o atmosferă relaxată și calmă. De obicei, este o situație incomodă pentru lucrători, deoarece nu tuturor le place să critice compania pe care o părăsesc.
Prin urmare, trebuie să înțeleagă că acest lucru ajută compania. Critica poate fi constructivă.
Manualul Organizarea muncii și stresul menționează aspecte importante care pot duce la demisie. După cum explică acesta, la locul de muncă nu contează doar remunerația. Lucrurile s-au schimbat și angajații pun preț și pe alte aspecte.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Calle, W. C., Hidalgo, G. F. A., & Navarrete, W. P. (2020). Estudio de los criterios del estrés laboral utilizando Mapas Cognitivos. Investigación Operacional.
- Mera Avendaño, I. A. (2022). La renuncia frente al acoso laboral ejecutado por el empleado y sus consecuencias jurídicas (Bachelor’s thesis, Riobamba: Universidad Nacional de Chimborazo).
- Reyna García, V. H. (2018). Ulrich Beck y el malestar del trabajo. Sociológica (México), 33(95), 93-124.
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.