Lisa Mary Presley a murit în urma unui stop cardiac la 54 de ani
Lisa Mary Presley a murit în contextul unui stop cardiac la vârsta de 54 de ani, cu mai puțin de o lună înainte de următoarea sa zi de naștere. Pe 12 ianuarie, a fost găsită inconștientă la domiciliul ei din California. Decesul a fost confirmat la spitalul la care a fost transferată.
Paramedicii care au găsit-o la domiciliu au raportat că nu respira, așa că au început protocolul de resuscitare cardiopulmonară. Presley și-a recuperat pulsul și s-a decis transferul la un centru medical.
Medicii au tratat-o, dar starea femeii nu a putut fi inversată. Singura fiică a lui Elvis Presley a lăsat în urmă o poveste dramatică: a trebuit să gestioneze averea vastă a tatălui, a fost căsătorită de patru ori și și-a pierdut fiul în 2020 în urma unei sinucideri.
Ce este un stop cardiac și de a murit Lisa Mary Presley?
Un stop cardiac, precum cel suferit de Lisa Mary Presley, are loc atunci când inima oprește pomparea normală a sângelui. Potrivit National Heart, Lung, and Blood Institute, originea problemei este o defecțiune electrică care duce la aritmie.
Pacientul dezvoltă fibrilație ventriculară. Aceasta este o bătaie total dezorganizată a ventriculelor, care sunt cavitățile responsabile de dirijarea sângelui de la inimă către artere.
Fibrilația ventriculară este una dintre cele mai frecvente cauze de moarte subită. De multe ori, când se spune că un pacient a murit „subit” pentru că i s-a oprit inima, a existat o aritmie gravă.
Contracțiile haotice ale fibrelor musculare ale ventriculelor fac ca sângele să nu poată ajunge în restul corpului. În consecință, apare decesul. Statisticile indică faptul că fibrilația ventriculară (și alte aritmii similare) este responsabilă de 85% din decesele cardiace subite.
Nu este același lucru cu un atac de cord
Când auzim expresiile stop cardiac și atac de cord, credem că vorbim despre același lucru, dar nu este așa. Deși atacul poate duce la stop, acest nu este obligatoriu.
Stopul nu este întotdeauna consecința unui atac.
Un atac de cord este un infarct miocardic acut, așa cum explică The Texas Heart Institute. Infarctul este moartea unui grup de celule. Mușchiul inimii nu se mai poate contracta corespunzător.
Dacă este tratat la timp, atacul de cord progresează favorabil la mulți pacienți. Progresele tehnice și protocoalele specifice au îmbunătățit șansa de supraviețuire în aceste circumstanțe.
Cauzele stopului cardiac
Revenind la stopul cardiac, există patologii de bază care cresc posibilitatea apariției fibrilației ventriculare. Următoarele cauze sunt legate de apariția unei aritmii grave care culminează cu stop cardiac:
- Boala coronariană: este vorba despre ateroscleroza arterelor care furnizează sânge mușchiului inimii. Formarea plăcilor ateromatoase reduce cantitatea de oxigen care ajunge în celulele inimii, iar acestea încep să cedeze.
- Sindroamele ereditare: malformațiile și defectele care se transmit de la părinți la copii duc la aritmii greu de gestionat. Merită să menționăm sindromul Brugada.
- Dependența de droguri: consumatorii de cocaină prezintă un risc crescut de aritmie. Potrivit unui studiu științific realizat în Brazilia, există cel puțin 16 modificări ale electrocardiogramei care pot fi detectate la persoanele dependente. Schimbările electrice pot fi fatale.
- Hipertensiunea arterială: pacienții care trăiesc cu hipertensiune arterială suferă o modificare a formei inimii. Această modificare a mușchiului inimii crește șansele de a dezvolta aritmie.
În ciuda resuscitării, Lisa Mary Presley a murit
Resuscitarea cardiopulmonară este cheia tratării unei persoane care are un atac de cord sau un stop cardiac, așa cum s-a întâmplat cu Lisa Mary Presley. Accesul la un dispozitiv defibrilator poate salva vieți.
Paramedicii au resuscitat-o pe Lisa și au reușit să-i refacă pulsul pentru a o transfera la spital. Acest transfer a fost esențial pentru a obține acces la un defibrilator și a inversa fibrilația ventriculară.
În multe țări, autoritățile au obligația de a instala defibrilatoare externe automate în locurile publice aglomerate. De fapt, au fost efectuate analize care certifică utilitatea acestora.
Cu toate acestea, vor exista pacienți care nu vor răspunde la șocuri. Stopul cardiac al Lisei Mary Presley este un exemplu. În ciuda acțiunii coordonate a serviciului de sănătate, resuscitarea nu a fost suficientă.
Răspunsul rapid poate face diferența dintre viață și moarte. Oamenii instruiți, serviciile de urgență funcționale și accesul la defibrilatoare sunt strategia optimă pentru a salva vieți.
Cu inima strânsă, trebuie să vă împărtășesc vestea devastatoare: frumoasa mea fiică Lisa ne-a părăsit.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Abad, A. M. D., Aparicio, L. G., Lahoza, E. L., Gracia, A. F., Bergasa, J. C., & Traid, J. R. (2022). Síndrome de Brugada. Revista Sanitaria de Investigación, 3(10), 14.
- Borrayo-Sánchez, G., Alcocer-Gamba, M. A., Araiza-Garaygordobil, D., Arias-Mendoza, A., Aubanel-Riedel, P., Cortés-Lawrenz, J., … & Reyes-Terán, G. (2020). Guía práctica interinstitucional para el tratamiento del infarto agudo de miocardio. Gaceta médica de México, 156(6), 569-579.
- de Oliveira, P. P. C., Bertholucci, G. P., Dantas, K. M., Rezende, H. T., Carrijo, A. V., Silva, C. H. H., & Junior, A. D. S. M. (2021). Alterações eletrocardiográficas relacionadas ao consumo de cocaína que são preditores de morte súbita cardíaca: revisão sistemática. Brazilian Journal of Development, 7(3), 29979-29995.
- Osorio-Cuevas, D. I., Avellaneda-Lozada, P., Mejía-Mejía, A., Cañón, L., Navarro-Vargas, J. R., Orjuela-Guerrero, A., … & Matiz, H. (2019). Costo-efectividad de la reanimación cardiopulmonar con el uso del desfibrilador externo automático, comparado con reanimación cardiopulmonar básica, para personas con pérdida de conciencia en espacios de afluencia masiva de público. Revista Colombiana de Cardiología, 26(1), 17-23.
- Rodríguez-Reyes, H., Muñoz Gutiérrez, M., Márquez, M. F., Pozas Garza, G., Asensio Lafuente, E., Ortíz Galván, F., … & Mariona Montero, V. A. (2015). Muerte súbita cardiaca. Estratificación de riesgo, prevención y tratamiento. Archivos de cardiología de México, 85(4), 329-336.
- Sepúlveda, J., Jofré, M. L., Lira, G., Veas, N., Lindefjeld, D., & Pardo, J. (2021). Muerte Súbita Cardíaca por Fibrilación Ventricular… Revista Chilena de Cardiología, 40(1).