Microplasticul afectează sănătatea? - Doza de Sănătate
 

Microplasticul afectează sănătatea?

În ultimii ani, entități precum Organizația Mondială a Sănătății au vorbit despre necesitatea unor cercetări suplimentare asupra modului în care microplasticele afectează sănătatea. Ce știm până acum? Află în acest articol!
Microplasticul afectează sănătatea?
Anna Vilarrasa

Scris și verificat de nutriționistul Anna Vilarrasa.

Ultima actualizare: 22 decembrie, 2022

Știm că suntem expuși unui număr mare de poluanți în viața de zi cu zi. Unul dintre ei este microplasticul. Dar cum ne afectează microplasticul sănătatea? Este atât de dăunător? Să aruncăm o privire la principalele concluzii la care a ajuns până acum știința!

Ce sunt microplasticele și unde le găsim?

Microplasticele sunt particule solide foarte mici de material plastic. De fapt, sunt particule de plastic mai mici de 5 microni. Acestea pot fi clasificate în microplastice primare și secundare.

Microplasticele primare sunt fabricate special în dimensiuni mici pentru a face parte din fabricarea anumitor produse. Microplasticele secundare apar ca urmare a degradării pieselor din plastic mai mari.

În general, acțiunea soarelui, a vântului și a valurilor ajunge să erodeze plasticul din mare. Atunci apar aceste bucăți de plastic foarte mici.

Particulele microplastice (sau primerele) adăugate în mod deliberat sunt utilizate într-un număr mare de produse comercializate la nivel mondial, cum ar fi:

  • Îngrășăminte și alte produse de protecție a plantelor
  • Produse cosmetice (machiaj, luciu de buze, exfoliant)
  • Detergenți de uz casnic și industrial
  • Produse de curățare
  • Vopseluri

Având în vedere prezența lor ridicată, unele organizații, cum ar fi Agenția Europeană pentru Produse Chimice, recomandă restricționarea utilizării deliberate a acestui tip de particule în industrie.

Microplasticul afectează negativ sănătatea?

Microplasticul afectează sănătatea
Până în prezent, impactul microplasticelor asupra corpului este necunoscut. Deși experții suspectează că sunt dăunătoare, sunt necesare mai multe studii.

Impactul materialelor plastice asupra mediului marin este imens. Cu toate acestea, consecințele asupra sănătății oamenilor nu sunt atât de clare, deoarece există o lipsă de date clare.

În 2014, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a clasificat acest tip de particule drept „un potențial risc emergent”. Cu toate acestea, în același studiu, a evidențiat lipsa analizelor și a datelor științifice necesare pentru a cunoaște modul în care microplasticul afectează sănătatea și pentru a stabili recomandări pentru populația generală.

Pentru moment, știm că organismul nu absoarbe particule mai mari de 150 microni. Și cele mai mici particule par, de asemenea, să aibă o absorbție foarte mică. În schimb, dacă vorbim despre nanoparticule (particule de plastic foarte mici), ar putea exista o absorbție mai mare.

Din acest motiv, este necesar un număr mai mare de studii pentru a putea evalua cu exactitate modul în care corpul absoarbe aceste particule și care este toxicitatea lor.

Cum ajunge microplasticul în corp?

Una dintre principalele căi de contact al microplasticelor cu oamenii este lanțul alimentar. Sunt prezente în mediu (în special în mediul marin), iar peștii, mamiferele și păsările de curte le pot ingera.

În general, animalele nu consumă microplastice. Dacă o fac, acestea se acumulează în intestine și stomac (și apoi sunt eliminate). Deci, putem spune că această cale de contact este mică.

Nu este cazul crustaceelor ​​și al crustaceelor ​​bivalve, deoarece acestea sunt consumate întregi. Nu numai că găsim microplastice în animale, ci le găsim și în alte produse, cum ar fi mierea, berea, sarea de mare și apa potabilă – atât apa de la robinet, cât și apa îmbuteliată.

În afară de aceste căi alimentare, contactul poate proveni și din alte surse. Impactul gătitului sau al coacerii asupra prezenței microplasticelor în alimente nu este cunoscut în acest moment. Intrăm în contact cu microplasticele prin multe produse folosite zi de zi, cum ar fi produsele cosmetice, detergenții, fibrele textile sau utilajele.

Poluanți asociați cu microplasticul

Sticle din plastic pentru reciclare
Microplasticele pot conține alți poluanți nocivi pentru sănătatea umană.

Deocamdată, este clar că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina gradul de toxicitate pe care îl pot avea microplasticele asupra sănătății umane. Dar unii experți sunt îngrijorați și de acțiunea poluanților care ar putea fi asociați cu microplasticele.

Microplasticele pot conține aproximativ 4% aditivi și pot absorbi și anumiți contaminanți. Aceștia din urmă pot fi periculoși pentru sănătatea umană.

Poate că cel mai cunoscut dintre aceștia este bisfenolul A, un compus chimic utilizat pe scară largă la fabricarea materialelor plastice, care a fost recunoscut ca disruptor endocrin. În prezent, există o interdicție de utilizare a acestuia în anumite tipuri de ambalaje, cum ar fi biberoanele. Vorbim și despre ftalați, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) sau bifenili policlorurați (PCB).

Disruptorii endocrini sunt substanțe care modifică sistemul hormonal și pot duce la boli precum anumite tipuri de cancer, tulburări metabolice, probleme de reproducere sau boli cardiovasculare.

În zilele noastre, găsim aceste substanțe chimice într-un număr mare de produse. Procentul care ajunge la noi prin microplastice este foarte mic.

Cum afectează microplasticul sănătatea? Este nevoie de mai multe studii

Oamenii sunt expuși atât la ingerarea, cât și la inhalarea microplasticelor. Toxicitatea și problemele de sănătate asociate acestora depind în mare parte de mărime, substanțe chimice asociate și doze.

Deși oamenii de știință colectează date de aproximativ un deceniu, este important și necesar să ne concentrăm mai mult asupra acestui poluant și asupra efectului său asupra sănătății umane.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


    • AECOSAN (Agencia Española de Consumo, Seguridad Alimentaria y Nutrición). Microplásticos y nanoplásticos. Noviembre 2017.
    • ECHA (European Chemicals Agency). Microplastics.
    • EFSA Panel on Contaminants in the Food Chain (CONTAM). Presence of microplastics and nanoplastics in food, with particular focus on seafood. Mayo 2016.
    • EFSA. Technical Report: Update on EFSA’s activities on Emerging Risks 2012-2013. EFSA Supporting Publication. 2013.
    • Smith, M et al. Microplastics in Seafood and the Implications for Human Health. Current Environmental Health Reports. 2018:5(3) 375-386.
    • Wright S.L, Kelly F. J. Plastic and Human Health: A Micro Issue? Environmental Science and Technology. Junio 2017. 20;51(12):6634-6647.

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.