Miturile despre psihoterapie care au fost dezmințite

Există multe mituri în jurul efectelor psihoterapiei. Cu toate acestea, majoritatea au fost deja respinse.
Miturile despre psihoterapie care au fost dezmințite

Ultima actualizare: 20 Noiembrie, 2021

„Nu merg la psiholog pentru că nu sunt nebun.” Acesta este poate unul dintre miturile despre psihoterapie. Îl auzim des, de exemplu, după ce sfătuim un prieten să caute ajutor psihologic. Cu toate acestea, nu este singura credință falsă din jurul consultațiilor de sănătate mintală.

Din păcate, încă din cele mai vechi timpuri, în societate au apărut multe mituri pe această temă. Adevărul este că este un spațiu de îmbogățire, care oferă suport și strategii de creștere a bunăstării în fiecare zi.

Miturile și adevărurile despre psihoterapie

Astăzi, multe concepții greșite despre terapia psihologică au fost înlăturate. Cu toate acestea, unele mituri despre modul în care funcționează și efectele sale persistă. În consecință, mulți oameni nu apelează la terapie pentru a-și rezolva problemele și pentru a-și îmbunătăți sănătatea mintală. Care sunt cele mai comune mituri despre psihoterapie?

1. „Psihoterapia este pentru nebuni”

Acest mit ascunde două erori fundamentale. Una dintre ele are de-a face cu stigmatizarea bolilor mintale. Există oameni care merg la terapie pentru problemele vieții de zi cu zi: de exemplu, dificultăți de socializare, de a susține un examen sau de a adormi, printre alte probleme.

Se crede că toți cei care consultă un psihoterapeut au o problemă și nu este neapărat cazul. Unii o fac pentru a lucra asupra acelor aspecte pozitive pe care le au deja sau pentru că sunt interesați să-și aprofundeze și mai mult autocunoașterea.

Unii spun psihologii sunt cei nebuni, alegând această profesie pentru a-și rezolva propriile probleme. Fals! Singurul lucru sigur este că, în toți anii de studiu și de învățare, profesioniștii descoperă instrumente și resurse pe care le pot aplica în viața lor.

Specialist ce prezintă miturile despre psihoterapie

2. „Un străin nu mă va putea ajuta”

Deși la început terapeutul este o persoana necunoscuta, în timp începe să construiască o relație terapeutică, bazată pe încredere, empatie, ascultare deschisa și etică profesională.

Acest „străin” are o bază teoretică și instrumente potrivite de tratament. Prin urmare, poate fi de ajutor în ceea ce privește disconfortul celor care vin la terapie.

3. „Te întorci mereu către trecut și spre copilărie”

Este important să înțelegem că terapeuții trebuie să aibă un context pentru a înțelege și a-și cunoaște pacienții. Aceasta implică adresarea întrebărilor și abordarea problemelor legate de educație parentală, copilărie și relații, printre altele.

Cu toate acestea, accentul nu este întotdeauna pus pe această etapă vitală. Există multe școli de psihologie și tipuri de terapie care abordează acest subiect doar în interviul inițial și numai dacă este necesar.

4. „În ședințele de psihoterapie doar pacientul vorbește”

Nu este adevărat. Sunt curente care intervin mai mult decât altele, cu reveniri la momente anume. În orice caz, de fiecare dată când terapeutul intervine, o face în funcție de utilitatea comentariului său.

Nu este vorba de a respecta cu strictețe regula de a interveni sau de a nu interveni. Oportunitatea este evaluată în funcție de ceea ce se întâmplă în momentul ședinței. În multe cazuri, în funcție de pacient, se aplică diferite tipuri de tehnici, precum scaunul gol și jocul cu roluri, printre altele.

5. „În psihoterapie ți se spune ce să faci”

Pacienții nu au un rol pasiv, dimpotrivă. Se aşteaptă să fie orientaţi spre schimbare. Trebuie să-și asume un rol activ și responsabil și să fie participanți la ceea ce își propune specialistul.

Intenția specialistului este de a oferi îndrumări, sfaturi sau puncte de vedere pentru ca pacienții sa decidă ce este mai bine pentru ei. Terapeuții nu caută să creeze o relație de dependență. Ceea ce îi interesează este ca persoana să învețe să reflecteze, să se observe și să dobândească resurse de coping.

6. „Terapia durează ani de zile”

Este un alt mituri despre psihoterapie. Nu este neapărat așa. Există terapii care sunt mai concentrate decât altele. Apoi, pacientul este „externat”. Unele ședințe sunt mai extinse. În ciuda acestui fapt, persoana în cauză poate alege tehnica pe care o consideră cea mai potrivită.

Beneficiile psihoterapiei

După cum se afirmă într-un articol publicat în Neurotherapeutics, psihoterapiile bazate pe dovezi sunt eficiente în sprijinirea tratamentului unei game largi de afecțiuni psihiatrice. De asemenea, beneficiile includ următoarele:

  • Aprofundați autocunoașterea.
  • Îmbunătățiți stima și încrederea în sine.
  • Descoperiți motivele pentru care aveți anumite comportamente.
  • Învățați să faceți față conflictelor într-un mod sănătos.
  • Îmbunătățiți relațiile cu cei din jur.
  • Dezvoltați abilitățile sociale și învățați să stabiliți limite.
  • Faceți față și rezolvați probleme de tot felul: la locul de muncă, în relații, în familie, etc.

Pe scurt, ceea ce urmărește psihoterapia este promovarea unei stări de bine pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

Femeie la psiholog

În ce cazuri poate fi utilă psihoterapia?

Începerea psihoterapiei nu trebuie să fie asociată cu apariția unei probleme. De multe ori, o abordare timpurie permite o intervenție în timp util, care împiedică escaladarea unei situații. Vă permite chiar să gestionați problemele cotidiene care par neimportante.

Miturile despre psihoterapie: Psihoterapia nu este sinonimă cu a avea probleme

În general, este convenabil să promovăm o imagine pozitivă despre ceea ce reprezintă psihoterapia. În primul rând, nu este nimic rău în a avea probleme și a cere ajutor pentru a le remedia. Acest lucru nu ne face slabi. Ne permite să ne întărim, identificând ceea ce avem nevoie.

În al doilea rând, mersul la psiholog poate fi un stil de viață care ne permite să fim în contact mai mare cu noi înșine. Este un spațiu care ne permite dezvoltarea și împlinirea personală.

S-ar putea să te intereseze...
5 fraze care să te inspire atunci când simți că viața ta merge prost
Doza de Sănătate
Citește pe Doza de Sănătate
5 fraze care să te inspire atunci când simți că viața ta merge prost

De câte ori simți că viața ta merge prost? Se întâmplă des. Descoperă 5 fraze care să te inspire atunci când simți că viața ta merge prost!



  • Etchevers, Martin, González, María Magdalena, Sacchetta, Luisina María, Iacoponi, Cristina, Muzzio, Gabriela y Miceli, ClaudioMarcelo (2010). Relación terapéutica: su importancia en la psicoterapia. II Congreso Internacional de Investigación y Práctica Profesional en Psicología XVII Jornadas de Investigación Sexto Encuentro de Investigadores en Psicología del MERCOSUR. Facultad de Psicología – Universidad de Buenos Aires, Buenos Aires.
  • Campo Redondo, María Susana (2004). Epistemología y Psicoterapia. Opción, 20(44),120-137.[fecha de Consulta 11 de Noviembre de 2021]. ISSN: 1012-1587. Disponible en: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=31004407
  • Cook SC, Schwartz AC, Kaslow NJ. Evidence-Based Psychotherapy: Advantages and Challenges. Neurotherapeutics. 2017;14(3):537-545. doi:10.1007/s13311-017-0549-4
  • Santibáñez Fernández, Patricia Macarena, & Román Mella, María Francisca, & Vinet, Eugenia V. (2009). Efectividad de la psicoterapia y su relación con la alianza terapéutica. Interdisciplinaria, 26(2),267-287.[fecha de Consulta 11 de Noviembre de 2021]. ISSN: 0325-8203. Disponible en: https://www.redalyc.org/articulo.oa?id=18011827006