Neutrofilele segmentate: ce sunt și ce indică nivelul scăzut sau ridicat?
Globulele albe sau leucocitele sunt celule imunitare care participă la protecția corpului uman. Această familie este formată din neutrofile, bazofile, eozinofile, limfocite și monocite. Dar ce sunt neutrofilele segmentate?
Neutrofilele, împreună cu bazofilele și eozinofilele, formează un grup de globule albe numite granulocite sau celule polimorfonucleare (PMN). Studiile arată că acestea sunt principalele celule fagocitare din sânge. Constituie 50% până la 70% din totalul celulelor albe din sânge.
Ce sunt neutrofilele segmentate?
Neutrofilele sunt considerate prima linie de apărare celulară împotriva germenilor și corpurilor străine. Acestea sunt produse în măduva osoasă printr-un proces numit fagocitopoieză. Ulterior, trec în circulația sângelui, având un timp de înjumătățire de 2 până la 3 zile.
Știința afirmă că există două forme de neutrofile. Neutrofilele segmentate constituie varianta matură, acționând direct în țesuturi pentru a lupta împotriva infecțiilor.
Neutrofilele bandă sunt o formă imatură care se acumulează în măduva osoasă ca rezervă. Acest tip de neutrofile se acumulează în sânge dacă există un proces infecțios de origine bacteriană.
Citiți mai mult: Cum tratează sistemul imunitar infecțiile virale?
Cum sunt măsurate neutrofilele segmentate și care sunt valorile normale?
Nivelurile de neutrofile sunt determinate prin efectuarea unei hemoleucograme complete. Acest test presupune prelevarea de sânge din deget sau venă. Proba de sânge colectată este introdusă într-un dispozitiv numit analizor hematologic. Acesta are capacitatea de a identifica, clasifica și număra fiecare dintre celulele care alcătuiesc sângele.
Concentrația normală de leucocite în sânge este de 4.500 până la 11.000 de celule per microlitru. Valorile normale ale neutrofilelor segmentate din sânge variază de la 1.800 la 7.700 de celule per microlitru. Neutrofilele reprezintă 50% până la 70% din celulele albe din sânge.
Când se modifică nivelul neutrofilelor segmentate?
Măsurarea nivelului neutrofilelor este foarte util în identificarea bolilor acute sau cronice care compromit sănătatea organismului. Neutrofilele crescute indică procese infecțioase, în timp ce scăderea lor este asociată cu o funcționare defectuoasă a sistemului imunitar.
Neutrofile crescute
Creșterea concentrației de neutrofile în sânge se numește neutrofilie. Cercetările afirmă că nivelul ridicat este mai mare de 7.500 de celule per microlitru de sânge.
Unele dintre cele mai frecvente cauze ale neutrofilelor crescute sunt următoarele:
- Eclampsie
- Arsuri
- Antrenament intens
- Infecții bacteriene
- Leziuni hepatice și necroză
- Sângerare acută
- Stres emoțional și metabolic
- Tulburări inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă sau guta
Alte cauze mai puțin frecvente includ sindroamele mieloproliferative, leucemia mieloidă cronică, infiltrarea metastatică și mielofibroza. Un număr de neutrofile mai mare de 50.000 de celule per microlitru se numește reacție leucemoidă și apare în tusea convulsivă și mononucleoza infecțioasă.
Neutrofile scăzute
Scăderea nivelului de neutrofile se numește neutropenie și are loc atunci când numărul lor scade sub 1.500 de celule per microlitru de sânge. Neutropenia poate fi ușoară, moderată sau severă și este asociată cu un risc ridicat de infecție.
Printre cele mai frecvente cauze se numără următoarele:
- Anemie aplastică sau megaloblastică
- Chimioterapie sau radioterapie
- Boli autoimune
- HIV/SIDA
- Sepsis
- Hipersplenism
- Hipotiroidism
- Mielofibroză
- Ciroză
Citiți mai mult: 7 probleme cauzate de sistemul imunitar slăbit: ce putem face?
Când să solicitați asistență medicală?
Modificarea numărului de neutrofile segmentate este un semnal de alarmă ce indică faptul că ceva nu este în regulă în organism. Cauzele acestor schimbări sunt numeroase și variază de la infecții bacteriene și virale, până la procese autoimune și degenerative.
Febra, pulsul rapid, respirația accelerată, vărsăturile și diareea sunt simptome care indică un posibil proces infecțios. În prezența dificultăților de respirație, a semnelor de deshidratare și a pierderii cunoștinței, este nevoie de îngrijire medicală imediată.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Barbieri, G., Flores, J., & Vignoletti, F., (2005). El neutrófilo y su importancia en la enfermedad periodontal. Avances en Periodoncia. 2005 ; 17(1): 11-16. https://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1699-65852005000100002#:~:text=El%20neutr%C3%B3filo%20es%20una%20de,disminuida%20respuesta%20inmune%20del%20hu%C3%A9sped.
- Berenguer, M., Blanquer, M., Labaddia, F., Moraleda, J., (2012). Protocolo diagnóstico de la neutrofilia aguda y crónica. Medicine – Programa de Formación Médica Continuada Acreditado. 2012;11(21):1313-1316. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0304541212704559
- Sanz, J., Gómez, A., Sosa, R., Prieto, M., (2017). Introducción al sistema inmune. Componentes
celulares del sistema inmune innato. Medicine. 2017;12(24):1369-78. http://www.residenciamflapaz.com/Articulos%20Residencia%2017/158%20Introducci%C3%B3n%20al%20sistema%20inmune%20innato%20MEDICINE%2002-17.pdf - Huerta J, Cela de Julián E. Hematología práctica: interpretación del hemograma y de las pruebas de coagulación. En: AEPap (ed.). Curso de Actualización Pediatría 2018. Madrid: Lúa Ediciones 3.0; 2018. Madrid: Lúa Ediciones 3.0; 2018. p. 507-526.
- Oliva I, Magaña V, Fragoso R, Cuairán V. Neutropenia cíclica. Reporte de un caso. Rev. Odont. Mex. 2015; 19( 4 ): 246-252.
- Del Fabbro M, Francetti L, Pizzoni L, Rozza R, et al. Neutrophil physiology: role and mechanism of action in the immune response at gingival level. Minerva Stomatol. 2000 May;49(5):227-48.
- Torrens, M. (2015). INTERPRETACIÓN CLÍNICA DEL HEMOGRAMA. Revista Médica Clínica Las Condes, 26(6), 713-725. https://www.elsevier.es/es-revista-revista-medica-clinica-las-condes-202-articulo-interpretaciyn-clynica-del-hemograma-S0716864015001480
- Peña Irún, Á., Fontanillas Garmilla, N., González Santamaría, A., & Fernández Santiago, R. (2008). Neutropenia y fármacos. SEMERGEN – Medicina de Familia, 34(2), 91-93. https://doi.org/10.1016/s1138-3593(08)71856-2
- Sobrevilla Calvo, P. D. J., Sobrevilla Moreno, N., & Ochoa Carrillo, F. J. (2016). Neutropenia inducida por quimioterapia: el punto de vista del oncólogo. Gaceta Mexicana de Oncología, 15(6), 344-349. https://www.elsevier.es/es-revista-gaceta-mexicana-oncologia-305-articulo-neutropenia-inducida-por-quimioterapia-el-S1665920116300876