Nivelul ridicat de monocite în sânge: simptome
Verificat și aprobat de medicul Leonardo Biolatto
Sângele uman conține mult mai multe substanțe celulare decât ne imaginăm. Un bun exemplu în acest sens sunt monocitele. Monocitele sunt celule ale sistemului imunitar care circulă liber în sânge. De ce apare nivelul ridicat de monocite în sânge?
Măduva osoasă produce monocite, care ajung apoi în diferite țesuturi prin sânge. Atunci când ajung în țesuturi, monocitele devin macrofage și își îndeplinesc funcția de apărare. Ele sunt responsabile de îndepărtarea anumitor produse reziduale și elemente periculoase din corp. Mai mult, aceste celule acționează și în procesele inflamatorii.
În general, monocitele reprezintă între 4 și 8% din totalul celulelor din sânge. Cu toate acestea, concentrația lor variază în funcție de vârstă, infecții sau existența unui proces inflamator activ.
În acest articol, îți vom explica de ce este posibil să apară nivelul ridicat de monocite în sânge. Acesta este un factor esențial care trebuie luat în considerare atunci când vine vorba de cunoașterea stării imune a unei persoane.
De ce apare nivelul ridicat de monocite în sânge?
Așa cum am menționat mai sus, monocitele sunt celule care aparțin sistemului imunitar. Sunt jucători cheie în procesele inflamatorii și infecțioase. Profesioniștii din domeniul medical consideră că nivelul de monocite este ridicat atunci când cantitatea lor depășește 8% din totalul celulelor sanguine.
Nivelurile ridicate de monocite în sânge nu provoacă neapărat simptome. Cu toate acestea, ceea ce se manifestă sunt simptomele și semnele situației care cauzează această creștere. Pe scurt, putem spune că cele mai frecvente cauze sunt:
- Infecții. Adevărul este că infecțiile sunt cea mai frecventă cauză, chiar dacă sunt tranzitorii.
- Boli autoimune și inflamatorii. Cea mai frecventă dintre acestea este artrita reumatoidă.
- Tulburări de sânge.
- Procese cancerigene, cum ar fi leucemia și limfomul.
Citește și:
Nivelul ridicat de monocite din cauza infecțiilor
Aceasta este cea mai frecventă cauză. Nivelul de monocite crește atât din cauza unei infecții simple, cum ar fi răceala, cât și din cauza unei infecții cronice, cum ar fi tuberculoza. Cu toate acestea, testele de sânge care arată nivelul ridicat de monocite sunt nespecifice.
Bolile inflamatorii
Aceste celule pot fi un indiciu al faptului că există un proces inflamator în organism. Acesta este cazul artritei reumatoide, care este o tulburare inflamatorie cronică ce afectează articulațiile și provoacă durere și pierderea mobilității.
Neoplasmele în sânge
Celulele sanguine pot prezenta și procese neoplazice. Aceasta înseamnă că celulele se pot înmulți necontrolat, fiind o cauză a nivelului ridicat de monocite în sânge.
Citește mai mult:
Modul în care medicii detectează nivelul ridicat de monocite în sânge
Analizele de sânge care includ o hemoleucogramă completă arată toate celulele prezente în sânge. Aceasta este o metodă simplă și eficientă pentru a detecta această problemă. Însă, așa cum am indicat mai sus, unele date sunt nespecifice și ar trebui studiate mai profund.
În funcție de numărul de monocite, este mai probabil ca nivelul crescut să fie cauzat de un proces sau altul. De exemplu, dacă nivelul este ușor crescut, poate fi din cauza unei infecții ușoare. Dacă nivelul este foarte ridicat, poate fi vorba de leucemie.
Medicul este responsabil de analiza concentrației de monocite. După cum consideră necesar, acesta poate solicita și alte teste pentru a descoperi infecția sau procesul inflamator, dacă este cazul. Prin urmare, este foarte important ca specialistul să știe dacă pacientul prezintă și alte simptome care însoțesc nivelul ridicat de monocite.
Nu există tratament pentru monocitele în exces prezente în sânge. În schimb, tratamentul se concentrează pe rezolvarea cauzei de bază. Cu toate acestea, vrem să subliniem faptul că sportul poate fi o modalitate de a echilibra numărul de monocite. Acest lucru se datorează faptului că exercițiile fizice ajută la reglarea funcționării sistemului imunitar și acționează ca un antiinflamator natural.
În concluzie, este important să ne amintim că nivelurile ridicate de monocite sunt un indicator nespecific. Trebuie să consulți medicul pentru a fi diagnosticat. În plus, de cele mai multe ori, nivelul crescut de monocite este o consecință a unei infecții trecătoare ușoare.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Abarca, A. (2016). Ejercicio como tratamiento anti-inflamatorio. Medicina Legal de Costa Rica, 33(1), 228-233. Disponible en: https://www.scielo.sa.cr/scielo.php?script=sci_abstract&pid=S1409-00152016000100228&lng=en
- de la Calle-Fabregat, C., Rodríguez-Ubreva, J., Ciudad, L., Ramírez, J., Celis, R., Azuaga, A. B., Cuervo, A., Graell, E., Pérez-García, C., Díaz-Torné, C., Salvador, G., Gómez-Puerta, J. A., Haro, I., Sanmartí, R., Cañete, J. D., & Ballestar, E. (2022). The synovial and blood monocyte DNA methylomes mirror prognosis, evolution, and treatment in early arthritis. JCI Insight, 7(9). Disponible en: https://doi.org/10.1172/jci.insight.158783
- García-Casal, M., & Pons-Garcia, H. (2014). Dieta e inflamación. Anales Venezolanos de Nutrición, 27(1), 47-56. Disponible en: http://ve.scielo.org/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0798-07522014000100009&lng=es&tlng=es.
- García Díaz, M. F., Iglesias Fernández, N., Menéndez Ordás, R. E., Pardo Vega, R., García González, V., & Sánchez Fontecha, M. C. (2014). Utilidad de la serie blanca en el diagnóstico diferencial de la mononucleosis infecciosa. Pediatría Atención Primaria, 16(64), e127-e131. Recuperado de: https://dx.doi.org/10.4321/S1139-76322014000500002
- Hirose, S., Lin, Q., Ohtsuji, M., Nishimura, H., & Verbeek, J. S. (2019). Monocyte subsets involved in the development of systemic lupus erythematosus and rheumatoid arthritis. International immunology, 31(11), 687–696. Recuperado de: https://doi.org/10.1093/intimm/dxz036
- Huerta Aragonés, J., Cela de Julián, E. (2018). Hematología práctica: interpretación del hemograma y de las pruebas de coagulación. En: AEPap (ed.). Curso de Actualización Pediatría 2018. Madrid: Lúa Ediciones 3.0, 507-526. Recuperado de: https://www.aepap.org/sites/default/files/507-526_hematologia_practica.pdf
- Jordan, S., Tung, N., Casanova-Acebes, M., Chang, C., Cantoni, C., Zhang, D., Wirtz, T. H., Naik, S., Rose, S. A., Brocker, C. N., Gainullina, A., Hornburg, D., Horng, S., Maier, B. B., Cravedi, P., LeRoith, D., Gonzalez, F. J., Meissner, F., Ochando, J., Rahman, A., … Merad, M. (2019). Dietary Intake Regulates the Circulating Inflammatory Monocyte Pool. Cell, 178(5), 1102–1114.e17. Disponible en: https://doi.org/10.1016/j.cell.2019.07.050
- León, B., López-Bravo, M., & Ardavín, C. (2005). Monocyte-derived dendritic cells. Seminars in immunology, 17(4), 313–318. Recuperado de: https://doi.org/10.1016/j.smim.2005.05.013
- Mangaonkar, A. A., Tande, A. J., & Bekele, D. I. (2021). Differential Diagnosis and Workup of Monocytosis: A Systematic Approach to a Common Hematologic Finding. Current hematologic malignancy reports, 16(3), 267–275. Recuperado de: https://doi.org/10.1007/s11899-021-00618-4
- Ochoa-Carrillo, F. J. (2013). Los macrófagos, ángeles o demonios. Gaceta Mexicana de Oncología, 12(1), 1-3. Disponible en: https://www.elsevier.es/es-revista-gaceta-mexicana-oncologia-305-articulo-los-macrofagos-angeles-o-demonios-X1665920113933087
- Pinto, T., Rossoni, A., Rodrigues, C., Rossoni, M., & Tahan, T. (2017). Diagnosis of tuberculosis in children: the role of hemogram and inflammatory markers. Residência Pediátrica, 7(Supl), 17-19. Disponible en: https://doi.org/10.25060/residpediatr-2017.v7s1-05
- ¿Qué significan los Monocitos altos? | ClinicPoint. (n.d.). Retrieved January 5, 2020. Recuperado de: https://www.clinicpoint.com/blog/316/que-son-monocitos-altos
- Territo, M. (2020). Trastornos de los Monocitos. Manual MSD. Consultado en: https://www.msdmanuals.com/es-es/hogar/trastornos-de-la-sangre/trastornos-de-los-gl%C3%B3bulos-blancos-leucocitos/trastornos-de-los-monocitos
- Torrens, M. (2015). INTERPRETACIÓN CLÍNICA DEL HEMOGRAMA. Revista Médica Clínica Las Condes, 26(6), 713-725. Recuperado de: https://doi.org/10.1016/j.rmclc.2015.11.001
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.