Nu vă gândiți la un elefant roz: cum să evitați ideile invazive
Dacă v-am cere să vă gândiți la ceva, la orice cu excepția unui elefant roz, cu siguranță vă va fi greu să ignorați elefantul. Ce explicație are acest fenomen și cum să evitați ideile invazive?
Dacă încercăm să ne scoatem un gând din cap, avem mai multe șanse să ne gândim la acel lucru. În psihologie, acest fenomen este cunoscut sub denumirea de teoria procesului ironic. Încercarea de a suprima un gând are efecte paradoxale.
Pentru a elimina ceva din minte, trebuie mai întâi să ne gândim la acel ceva. Astfel, imaginea sau ideea pe care vrem să o suprimăm va apărea inevitabil.
Vă arătăm o strategie eficientă ca să evitați ideile invazive!
Nu vă gândiți la un elefant roz!
În 1987, Jurnalul de Personalitate și Psihologie Socială a publicat un studiu condus de psihologul social Daniel Wegner, în care a fost abordată pentru prima dată teoria procesului ironic. Subiecții au participat la două experimente în care li s-a cerut să-și verbalizeze fluxul gândirii timp de 5 minute.
În primul experiment, li s-a cerut să nu se gândească la un urs alb, iar în al doilea li s-a cerut să se gândească la animalul respectiv.
Descoperirile au confirmat că participanții au fost mult mai preocupați să se gândească la un urs alb în primul experiment, în ciuda faptului că li s-a cerut să nu se gândească la acest lucru. Cercetătorii au ajuns la concluzia că suprimarea unui gând are efecte paradoxale ca strategie de autocontrol. Acest lucru poate duce la obsesie și îngrijorare, în ciuda eforturilor de a ignora ideea.
Când ni se spune „nu te gândi la un elefant roz” sau la orice altă imagine, acest proces psihologic crește șansele de a ne gândi la ceea ce nu ne dorim. Este teoria procesului ironic.
Este inutil ca cei dragi să ne încurajeze în momentele dificile spunându-ne „nu te mai gândi la asta”. Sfatul lor, în mod paradoxal, nu poate servi decât la întărirea ideilor intruzive.
Consecințele paradoxului elefantului roz
Paradoxul ilustrat de „nu te gândi la un elefant roz” influențează modul în care ne simțim și acționăm. În acest caz, a acorda prea multă importanță unui gând poate duce la atitudini dăunătoare.
Descoperiți: Tratamente pentru tulburarea obsesiv compulsivă
Răspândirea emoțiilor negative persistente
Gândurile intruzive sunt adesea asociate cu depresia, anxietatea, stresul post-traumatic și tulburarea obsesiv-compulsivă. Cu toate acestea, oricine le poate dezvolta similar cu o obsesie clinică.
Oamenii sunt anxioși și îngrijorați de ideile intruzive care îi afectează, nu doar din cauza faptului că nu le pot controla, ci și din cauza conținutului lor.
Distragerea atenției
Un alt studiu a constatat că persoanele care au tendința de a dezvolta gânduri negative și care își fac griji pentru ele sunt mai distrase atunci când încearcă să se concentreze pe o anumită sarcină. Pe termen lung, lipsa de concentrare ajunge să dăuneze creativității, dezvoltării profesionale și stabilirii de relații profesionale și personale.
Dificultăți în luarea deciziilor
Când gândurile intruzive ne distrag atenția, luarea deciziilor este adesea părtinitoare. În acest caz, în loc să facem judecăți raționale, ne lăsăm purtați de presupuneri greșite, care nu au nicio legătură cu realitatea.
Cum să evitați ideile invazive
Paradoxul „nu te gândi la un elefant roz” ne arată că cel mai rău mod de a evita ideile intruzive este să încercăm să nu ne gândim la ele. În acest caz, cea mai bună opțiune este fim conștienți de ele și de emoțiile pe care le provoacă.
1. Luați distanță de gânduri
Credem în mod greșit că nu putem schimba lucrurile, dar nimic nu este mai departe de realitate. Adevărul este că gândurile nu ar trebui să ne guverneze. Un gând intruziv este doar unul în plus, alături de multe alte gânduri pe care le avem pe parcursul zilei.
Cum ne depărtăm? O modalitate foarte eficientă este de a deveni conștienți că avem un gând negativ. De exemplu, dacă suntem invadați de ideea că nimeni nu ne place, vom spune: „ Am un gând negativ care spune că nimeni nu mă place”.
Mindfulness și meditația sunt instrumente excelente pentru a ne distanța de gândurile invazive și a le lăsa să curgă, creând un alt tip de control. Prin urmare, vă invităm să includeți aceste practici în rutina zilnică.
2. Fiți conștienți de momentul prezent
Al doilea pas este să realizăm și să acceptăm că avem un gând intruziv. Continuând exemplul anterior, vom spune: „ Sunt conștient că în acest moment am un gând care se bazează pe faptul că nimeni nu mă place”.
Descoperiți: Trăsăturile personalității obsesive
3. Fiți conștienți de emoțiile pe care gândul le trezește
În continuare, trebuie să devenim conștienți de emoțiile și sentimentele pe care acest gând intruziv le declanșează. De exemplu, „când mă gândesc că nimeni nu mă place, mă simt trist, frustrat, fără energie, îmi vine să plâng…”. În acest fel, devenim conștienți de toate acele stări emoționale pe care ideea intruzivă le provoacă.
4. Provocați gândirea intruzivă
De cele mai multe ori, gândurile intruzive sunt iraționale și nu corespund realității. Prin urmare, trebuie să ne întrebăm cât de adevărată este acea idee.
Vom spune: „Nu mă place nimeni sau există anumite persoane care nu mă plac, dar multe altele care mă plac?”.
Putem alege
În concluzie, de multe ori nu vom putea decide ce să gândim. Cu toate acestea, avem libertatea de a alege câtă valoare, atenție și credibilitate acordăm unei idei.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Fox E, Dutton K, Yates A, Georgiou G, Mouchlianitis E. Attentional Control and Suppressing Negative Thought Intrusions in Pathological Worry. Clin Psychol Sci [Internet]. 2015 [consultado el 16 de agosto de 2022]; 3(4):593-606. Disponible en: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4618297/
- Wegner D, Schneider D, Carter S, White T. Paradoxical effects of thought suppression. Journal of Personality and Social Psychology [Internet]. 1987 [consultado el 16 de agosto de 2022]; 53(1): 5–13. Disponible en. https://doi.org/10.1037/0022-3514.53.1.5
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.