Nutriția și hidratarea artificială: beneficii și riscuri

Nutriția și hidratarea artificială permit satisfacerea nevoilor pacienților atunci când nu pot mânca alimente în mod normal. În ce constă? Care sunt riscurile? Vom explica totul mai jos!

Scris și verificat de nutriționistul Maria Patricia Pinero Corredor.

Ultima actualizare: 26 mai, 2022

În condiții normale, pentru a obține substanțe nutritive și fluide, consumăm alimente. Dar, atunci când o problemă medicală previne consumul obișnuit, este nevoie de alte modalități de a le obține. În acest caz, vorbim despre nutriția și hidratarea artificială, care înlocuiesc alimentele ca sursă de nutrienți.

Acest procedeu funcționează pentru multe tipuri de pacienți, cum ar fi cei cu probleme medicale temporare care au pierdut lichidele prin vărsături, transpirații sau diaree. Este indicat și persoanelor cu boli avansate, care pun viața în pericol. Care sunt beneficiile și riscurile? Vom detalia mai jos.

Ce sunt nutriția și hidratarea artificială?

Aproape 60% din corpul nostru este apă. Apa transportă diferiți nutrienți care au funcții specifice în organism. Prin urmare, consumul zilnic de alimente și băuturi este esențial pentru a menține corpul sănătos.

Nutriția și hidratarea artificială asigură tot ce are nevoie organismul, dar prin alte mijloace decât cele obișnuite. Este un suport nutrițional care nu necesită ca pacientul să mestece sau să înghită. În schimb, se folosesc sonde sau tuburi care merg de la gură la sistemul digestiv sau catetere direct introduse în vene.

Portalul MedlinePlus explică faptul că acest tip de nutriție este destinat persoanelor care nu primesc suficiente substanțe nutritive sau lichide prin mesele obișnuite. S-ar putea să existe o malnutriție severă, dificultăți la înghițire, probleme de apetit sau absorbție slabă a nutrienților în sistemul digestiv.

Nutriția și hidratarea artificială: tipuri

Nutriția și hidratarea artificială sunt împărțite în 2 categorii principale: enteral și parenteral. Vom detalia principalele caracteristici ale acestora.

Nutriție enterală

Nutriția enterală este o tehnică de susținere nutrițională care constă în administrarea nutrienților direct în tractul gastro-intestinal printr-un tub. Este indicată în cazurile în care persoana necesită sprijin nutrițional individualizat și nu ingerează substanțele nutritive necesare pentru a-și satisface nevoile. Se aplică în general în următoarele cazuri:

• Bebeluși prematuri
• Pacienți arși
• Malnutriție
• Pacienți care nu pot înghiți
• Modificări hemodinamice, cum ar fi bolile de inimă

Nutriție parenterală

Asociația Spaniolă de Pediatrie descrie nutriția parenterală ca fiind cea care furnizează substanțe nutritive sau fluide printr-un cateter sau tub foarte mic care este plasat într-o venă din corp. Cateterul poate fi plasat într-o venă periferică în antebraț sau într-o venă centrală care este mai aproape de inimă. Se pot lua în considerare 2 tipuri:

• Nutriție parenterală totală sau TPN: atunci când constituie singurul aport de nutrienți
• Nutriție parenterală parțială: atunci când furnizează un supliment la contribuția adusă pe calea enterală.

În general, este indicată pentru prevenirea sau corectarea efectelor adverse ale malnutriției la pacienții care nu sunt capabili să consume alimente pentru o perioadă mai mare de 5 sau 7 zile. Nu trebuie folosită pentru perioade mai mici de o săptămână și trebuie menținută până când se realizează o tranziție adecvată la hrana enterală.

Ce este dat unei persoane prin nutriția și hidratarea artificială?

Jurnalul Nutrición Hospitalaria afirmă că substanțele nutritive și fluidele administrate depind de tipul procedurii și, mai ales, de nevoile și bolile fiecărui pacient.

• Tuburi de alimentare enterale: pot furniza apă, lichide, formule lichide speciale sau alimente sub formă de piure.
• Nutriție parenterală: nutrienții care sunt furnizați trebuie să fie într-o formă foarte simplă, deoarece merg direct în sânge. Trebuie să producă energie și să mențină greutatea pacientului. Sunt indicate fluidele, electroliții, aminoacizii (precum taurina și cisteina), carbohidrații (precum glucoza), acizii grași, mineralele și vitaminele.
• Fluide parenterale: sunt o soluție de apă cu sare și zahăr. Se pot adăuga și alte substanțe, cum ar fi mineralele.

Care sunt riscurile nutriției și hidratării artificiale?

Riscurile variază în funcție de procedura de administrare: enteral sau parenteral.

Tubul nazogastric

Tubul nazogastric poate provoca sufocare și disconfort în timpul sau după plasare. În mod similar, atunci când este introdus, poate fi pierdut în trahee, provocând pneumonie.

Tubul poate provoca eroziuni, abraziuni și perforații ale căilor nazale, ale esofagului și ale stomacului. Apare sângerare acută sau cronică. Uneori sunt necesare elemente de fixare pentru a preveni ieșirea tubului. De asemenea, poate provoca stres mintal, agitație crescută și anxietate.

Tub de gastrostomie

Tuburile gastrostomice necesită anestezie în timpul plasării și, prin urmare, riscurile sunt asociate cu aceasta. Pot apărea infecții ale peretelui abdominal și peritonită. Pot provoca sângerări gastro-intestinale, obstrucție intestinală sau perforație. Există riscul de diaree și pneumonie prin aspirație.

Nutriție parenterală

Cateterele utilizate în nutriția parenterală totală pot provoca infecții și chiar sepsis. Colapsul pulmonar este posibil la introducerea cateterului. De asemenea, cheagurile se pot deplasa la creier sau plămâni, punând în pericol viața pacientului.

Alte manifestări clinice sunt neregularitățile bătăilor inimii și tulburările electrolitice, cum ar fi nivelurile scăzute de potasiu și sodiu. Glicemia poate scădea foarte mult.

Fluide intravenoase

Se poate produce o infecție localizată sau o infecție a pielii. Tromboflebita sau coagularea venei este un alt tip de complicație care apare cu o anumită frecvență. Supraîncărcarea cu lichid poate provoca umflarea picioarelor, a brațelor și a corpului. Nivelurile scăzute de sodiu sau potasiu sunt frecvente.

Nutriția și hidratarea artificială: concluzie

Nutriția și hidratarea artificială sunt o abordare medicală cu efecte benefice pentru pacient. Cu toate acestea, decizia de utilizare trebuie să se bazeze pe sfatul specialistului, deoarece există multe efecte secundare și complicații asociate.