Oprirea gândurilor: în ce constă?
Gândiți-vă: acea activitate pentru care primim atâtea încurajări, dar care devine o obsesie… Una dintre tehnicile de a depăși inconvenientele este oprirea gândurilor.
Este recomandată atunci când gândurile devin repetitive, negative și par să nu mai dispară. Identificarea lor este un prim pas pentru a rezolva problema.
Ce sunt gândurile negative?
Gândurile negative sunt automate, recurente și asociate cu emoții neplăcute. Persoana în cauză le percepe ca fiind intruzive, pentru că apar de nicăieri și nu poate scăpa de ele.
Sunt gânduri care iau o formă extremă, absolutistă și polară, de parcă ar fi totul sau nimic. Nu țin cont nuanțe sau elemente intermediare.
Apar idei precum: „Așa sunt și nu mă voi putea schimba niciodată”. Aceste gânduri merg mână în mână cu emoțiile neplăcute (disconfort, tristețe, furie), care la rândul lor influențează comportamentul. Oamenii gândesc, simt și acționează condiționați de gândurile negative. Deci, în timp, pot apărea probleme mai mari, cum ar fi anxietatea, manifestările psihosomatice și depresia.
Oprirea gândurilor: în ce constă?
Oprirea gândurilor este o tehnică folosită cu intenția de a opri o buclă de gânduri negative. Acestea se desfășoară automat și persoana în cauză simte că are prea puțin control asupra lor. Începe să experimenteze anxietate și un disconfort intens care devine insuportabil.
Recomandăm: Eliminarea energiilor negative din casă – 5 metode
Cum putem ajunge la oprirea gândurilor?
Tehnica poate fi aplicată în diferite moduri. În mod ideal, fiecare alege ce i se potrivește cel mai bine:
- Una dintre modalități este să facem o mișcare care captează atenția. Acest lucru întrerupe fluxul de gânduri și creierul acordă atenție unui alt stimul. De exemplu, lovim în masă sau pocnim degetele.
- O altă modalitate este să alegem un cuvânt pe care îl vom folosi de fiecare dată când trăim această stare de anxietate. De exemplu, „destul”, „nu”, „stop”.
- Există și oameni care se schimbă de haine ca o strategie de oprire a gândirii.
Este important ca persoana în cauză să-și cunoască anxietatea, astfel încât să o anticipeze și să prevină sporirea disconfortului. De exemplu, învață să identifice emoțiile care înconjoară aceste gânduri intruzive și descoperă dacă există o corelație fizică (transpirație, tremor). Deși gândurile par să apară de nicăieri, ele sunt asociate cu credințele, valorile și modurile de a gândi pe care le avem.
Odată ce reușim să întrerupem gândurile negative, este necesar să le înlocuim cu altele pozitive și liniştitoare.
Oprirea gândurilor este o tehnică cognitivă, foarte frecventă în acest tip de terapie. Eficacitatea sa depinde de practică și continuitate. De multe ori, neobținând rezultate imediate, oamenii devin frustrați și renunță.
Un exemplu concret
Maria trebuie să susțină un examen la biologie. Cu două zile înainte de examen, apar nervii și anxietatea. Ea își spune: „Sunt inutilă, am picat deja alte examene înainte, sigur o să pic și acum”.
În schimb, ar trebui să se orienteze către gânduri pozitive precum: „Este adevărat că examenul poate fi o situație dificilă, dar am dat deja altele și le-am făcut față cu succes”.
Alte alternative pentru oprirea gândurilor
Există și alte tehnici care pot fi aplicate. De exemplu, exerciții de respirație controlată sau de relaxare pentru a ne ajuta să ne recăpătăm calmul.
O altă posibilitate este să recunoaștem gândurile negative, să le punem la îndoială și să căutăm fapte care să servească drept dovezi. Trebuie să ne întrebăm de ce ar merge ceva prost dacă ne-am pregăti bine sau dacă nu cumva supraestimăm un aspect al situației. Este vorba despre a pune sub semnul întrebării ceea ce pare a fi evident sau inevitabil.
Citiți mai mult: Imaginea corporală negativă și stima de sine
Gândurile nu sunt realitate
Avem constant aceleași gânduri, încât ajungem să credem că sunt realitate. Rareori punem la îndoială validitatea lor. Nu trebuie să uităm că sunt reprezentări ale unor lucruri: idei care ne îngrijorează, dar pe care le putem schimba. Trebuie să le abandonăm dacă nu sunt benefice pentru obiectivele noastre.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Flórez-Tovar, A. C., Riveros-López, D. V., Valbuena-Martín, M. F., & Zapata-Orjuela, M. F. (2019). Rumiación cognitiva y su relación con las psicopatologías internalizantes: revisión sistemática.
- Pimentel, Mauricio, & Cova, Félix. (2011). Efectos de la Rumiación y la Preocupación en el Desarrollo de Sintomatología Depresiva y Ansiosa en Estudiantes Universitarios de la Ciudad de Concepción, Chile. Terapia psicológica, 29(1), 43-52. https://dx.doi.org/10.4067/S0718-48082011000100005
Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.