Pete negre pe gingii: cauze și tratamente
Petele negre pe gingii provoacă panică. Acestea nu afectează doar aspectul zâmbetului, ci pot indica și faptul că ceva nu este în regulă cu sănătatea orală. Țesutul gingival care acoperă dinții este roz pal. La fel ca pielea, părul și dinții, fiecare persoană are propria colorație.
Petele negre pe gingii su numeroase cauze. De cele mai multe ori, acestea sunt inofensive. Pentru a fi siguri că nu sunt dăunătoare, cel mai bine este să consultați medicul dentist.
Pete negre pe gingii: cauze
Gingiile sunt un țesut moale și fibros care înconjoară baza dinților. Ele protejează și acoperă osul alveolar. Împreună cu țesutul osos și ligamentul parodontal, constituie parodonțiul, adică face parte din structurile responsabile de susținerea și menținerea dinților la locul lor.
Când gingiile sunt sănătoase, sunt roz pal și au aspect uniform. Sunt ferme și marginile care înconjoară baza dinților sunt bine definite. Dar, așa cum am menționat, această nuanță poate varia de la o persoană la alta. Ca și pielea, acest țesut are melanocite, adică celule responsabile de colorarea epiteliului.
Contuziile
Petele negre pe gingii pot apărea ca urmare a unui traumatism în zonă. Ca orice altă parte a corpului, țesutul gingival poate fi lezat.
Lovirea gurii, căderea în față, mestecarea alimentelor dure sau chiar spălatul dinților prea violent sau cu forță poate provoca vânătăi ale gingiilor. Vânătăile sunt roșu închis sau violet, dar în timp devin maro închis sau negre. Dacă petele negre de pe gingii sunt vânătăi, poate exista și o ușoară durere în zonă sau sângerare.
Echimozele se vindecă de la sine în câteva zile, fără a fi nevoie de niciun tratament medical. Dacă vânătaia persistă, este indicat să consultați medicul stomatolog.
Dacă aveți vânătăi în diferite părți ale corpului fără o cauză aparentă, mergeți imediat la medic. Ele pot fi un simptom al unei probleme de coagulare a sângelui.
Hematomul de erupție
Când un element dentar este pe cale să iasă la suprafață, pe gingie se poate forma un chist plin de lichid. Acest lucru se întâmplă deoarece coroana dentară nu reușește să rupă mucoasa gingivală și să iasă în mod corespunzător.
Uneori, lichidul acumulat conține sânge. Dacă un chist de erupție are conținut hematic, se numește hematom de erupție. Acest proces este frecvent în copilărie, în timpul erupției dinților de lapte și permanenți. Hematoamele dispar de la sine odată ce dintele reușește să erupă.
În cazul în care dintele nu poate ieși de la sine, medicul stomatolog pediatru poate face o mică incizie în gingie pentru a facilita procesul.
Melanoplazia și maculele melanotice
Ereditatea și genetica au foarte mult de-a face cu aspectul acestei mucoase. Unii pacienți au gingii maro închis sau negre din cauza concentrației mai mari de melanină din țesutul gingival. Această situație se numește melanoplazie și este considerată inofensivă și normală.
Aceste pigmentări pot apărea în orice zonă a gingiei și sunt adesea bilaterale. Sunt asimptomatice și sunt mai vizibile odată cu vârsta. De asemenea, apar și pe mucoasa obrajilor și a buzelor.
Manifestarea este mai frecventă la anumite grupuri etnice, motiv pentru care aceste pete au fost numite anterior pete rasiale sau pigmentare melanică rasială.
Maculele melanotice sunt pete inofensive asemănătoare cu pistruii. Ele pot apărea în diferite părți ale corpului, inclusiv pe gingii. Maculele melanotice sunt pete solitare, asimptomatice, maronii, albăstrui sau negre. Sunt mici (între 1 și 8 milimetri diametru) și bine definite.
Cauza acestor leziuni este necunoscută. Nu este necesar niciun tratament. Atunci când suspectează o altă patologie mai gravă, medicul dentist poate sugera efectuarea unei biopsii.
Fumatul
Fumatul este unul dintre cele mai dăunătoare obiceiuri în ceea ce privește sănătatea orală. Căldura și toxinele afectează mucoasa bucală, ceea ce poate provoca patologii grave (pe lângă pătarea dinților).
Persoanele care fumează câțiva ani au adesea pete negre pe gingii. Nicotina crește producția de melanină în celule, dând naștere unui țesut gingival închis la culoare. Patologia se numește melanoza fumătorului.
Problema mucoaselor se poate observa și pe buze și obraji. Există o legătură între renunțarea la fumat și atenuarea acestor pete. Prin urmare, petele negre de pe gingii cauzate de fumat sunt considerate reversibile.
Plombele cu amalgam
Petele negre apar după ce pacientului i s-a făcut o obturație cu acest material. Amalgamul de argint este un material folosit pentru sigilarea și umplerea cavităților dinților. Dacă materialul ajunge în interiorul mucoasei, este capabil să o coloreze. Acest lucru se poate întâmpla la realizarea umpluturii sau la îndepărtarea acesteia cu instrumente rotative.
Petele sunt localizate în vecinătatea dintelui fix. Sunt asimptomatice și permanente. Nu se tratează, pentru că nu este necesar. Dar, în ciuda faptului că nu sunt serioase, pot fi o pacoste estetică dacă locația lor este foarte vizibilă.
Pentru a evita acest tip de pete negre pe gingii, medicul stomatolog trebuie să folosească un baraj de cauciuc atunci când folosește amalgam. În acest fel, țesuturile moi sunt izolate.
Utilizarea anumitor medicamente
Aportul anumitor medicamente poate avea ca efect secundar înnegrirea gingiilor. Contraceptivele orale de tip combinat sunt cel mai frecvent exemplu.
Unele antibiotice, antimalarice, antipsihotice și medicamente anticancer pot provoca petele negre pe gingii. Printre acestea se numără clorpromazina, minociclina și chinidina.
Bolile parodontale
Gingivita și parodontita pot provoca petele negre pe gingii. Nu se întâmplă frecvent, deoarece de cele mai multe ori țesutul gingival se inflamează și se înroșește.
Însă, când placa bacteriană se acumulează și se calcifică, devine tartru. Tartrul din zona subgingivală (în interiorul marginii gingiei) oferă țesutului un aspect negru.
De asemenea, este posibil ca gingiile să fie negre după un tratament stomatologic în zonă. După plasarea unei grefe de gingie pentru tratarea rezecției gingivale, de exemplu, țesutul va fi negru pentru câteva zile.
O altă problemă parodontală care poate provoca petele negre pe gingii este gingivita ulcerativă necrozantă acută. Aceasta este o infecție rară a țesutului gingival, cunoscută și sub numele de gura de tranșee.
Provoacă febră, respirație urât mirositoare și multe dureri la nivelul gingiilor, ale căror papile devin necrotice și gri sau negre. Este vorba despre evoluția unei gingivite anterioare, în care bacteriile proliferează foarte repede și țesutul moare. Este asociată cu o igiena orală deficitară, o dietă nesănătoasă, stres, lipsă de somn sau probleme imunitare.
Tratamentul constă în curățarea gingiilor și utilizarea antibioticelor. Igiena orală și utilizarea apelor de gură ajută la recuperarea țesuturilor.
Citiți mai mult: Originea, simptomele și tratamentul gurii de tranșee
Nevusul albastru
Nevusul albastru este o aluniță rotundă și plată sau ușor înălțată, neagră sau albăstruie, situată pe gingie. Este ca un pistrui pe țesutul gingival. Etiologia nu este clară și apare adesea în copilărie sau adolescență, mai des la sexul feminin.
În general, nu este nevoie de tratament. Dacă dimensiunea, forma sau culoarea se modifică, medicul va solicita o biopsie pentru a depista o posibilă transformare malignă.
Melanoacantomul oral
Melanoacantomul oral este o problemă rară care provoacă apariția de pete negre în diferite părți ale gurii, inclusiv pe gingii. Este inofensiv și apare de obicei la tineri.
Originea sa este necunoscută, deși pare a fi legată de leziunile cauzate de mestecare. Nu necesită tratament, deși asemănarea cu alte leziuni justifică o biopsie pentru a exclude patologii mai grave.
Cancerul bucal
Cancerul oral poate provoca petele negre pe gingii. Există și alte simptome asociate cu această patologie, cum ar fi rănile deschise care nu se vindecă, sângerările neobișnuite, umflăturile, durerile cronice în gât sau modificările vocii. Se poate întâmpla ca petele să fie singura manifestare.
Pentru a determina dacă o pată neagră este cauzată de cancer, medicul va trebui să efectueze o biopsie. Aceasta poate fi completată de diferite tehnici de imagistică, cum ar fi tomografia computerizată sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET).
Dacă pata este malignă și cancerul nu s-a răspândit, medicul îl poate îndepărta chirurgical. Dacă s-a răspândit, chimioterapia și radioterapia vor ajuta la uciderea celulelor canceroase.
Pacienții care fumează și consumă cantități mari de alcool au un risc crescut de a dezvolta cancer oral.
Alte patologii
Unele afecțiuni sistemice pot fi responsabile de apariția petelor negre pe gingii. Determinarea prezenței acestor patologii este esențială pentru administrarea unui tratament adecvat care să acționeze asupra cauzei problemei.
Un exemplu este sindromul Peutz-Jeghers. Este o afecțiune ereditară autozomal dominantă, care provoacă pigmentări orale și periorale. În plus, crește riscul de a dezvolta polipi intestinali și cancer.
Boala Addison poate provoca pete negre pe gingii și pe alte mucoase. Este o patologie autoimună care afectează glandele suprarenale.
Pacienții cu boala Addison se confruntă adesea cu oboseală, sete extremă, scădere în greutate, lipsă de apetit și slăbiciune musculară. În plus, există o hiperpigmentare a buzelor, a palatului, a gingiilor și a altor zone ale corpului.
Citiți mai mult: Informații despre boala Addison
Tratamente pentru petele negre de pe gingii
Pentru a trata punctele negre de pe gingii, este necesar să le cunoaștem originea și să acționăm asupra cauzei. Există câteva metode care pot îmbunătăți aspectul țesutului gingival atunci când problema este benignă.
Iată câteva modalități de a îmbunătăți aspectul gingiilor închise la culoare:
- Microabraziune: îndepărtarea straturilor superficiale ale gingiei cu instrumente specifice. Procedura îndepărtează zona pigmentată și expune țesutul sănătos, roz pal.
- Îndepărtarea chirurgicală: consta în îndepărtarea petelor de pe gingii prin tăierea lor cu bisturiul. Este o tehnică invazivă și cu o perioadă postoperatorie mai complicată. Rezultatele nu sunt întotdeauna de durată.
- Criochirurgie: este o procedură în care țesutul gingival afectat este înghețat.
- Grefe gingivale libere: acest tratament consta în extragerea de țesut nepigmentat din palat și plasarea acestuia în zona gingiei pentru a ascunde pigmentarea.
- Laser: constă în îndepărtarea celulelor producătoare de melanină folosind tehnologia laser. Este o intervenție minim invazivă, reduce sângerarea și favorizează recuperarea promptă a pacientului.
Trebuie să știți că multe dintre aceste practici pot răni mucoasa. În plus, petele pot reapărea. Este important să clarificați toate aceste aspecte cu medicul stomatolog înainte de a începe tratamentul.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Flores, A. G. F., & Oviedo, D. M. G. (2018). Quiste de erupción: Reporte de caso. Revista Mexicana de Estomatología, 5(1), 55-56.
- de la Teja Ángeles, E., Garza-Elizondo, R., & Durán-Gutiérrez, L. A. (2021). Erupción dental difícil. Acta Pediátrica de México, 42(4).
- Blanco Carrión, A., Somoza Martín, M., & López López, J. (2003). Discromías de la mucosa oral. Gaceta Dental, 2003, num. 136, p. 32-50.
- Calderón García, P. A. (2021). Gingivitis Ulcero necrosante y su relación con el VIH-sida (Bachelor’s thesis, Universidad de Guayaquil. Facultad Piloto de Odontología).
- Bruno, G., Zavala, M. C., Sapag, M., Arzac, E., Zanelli, M. R., Vera Tapia Brook, M. J., & Lancon, C. A. (2020). Gingivitis ulcero necrotizante aguda. In IV Jornadas de Actualización en Prácticas Odontológicas Integradas PPS-SEPOI (La Plata, 7 de julio de 2020).
- Blanco, G. F. LESIONES PIGMENTARIAS DE LA BOCA (Doctoral dissertation, Universidad Autónoma del Paraguay).
- Contreras, E., & Carlos, R. (2005). Melanoacantosis oral (melanoacantoma): reporte de un caso y revision de literatura. Medicina Oral, Patología Oral y Cirugía Bucal (Ed. impresa), 10(1), 09-12.
- Valerdi, M. L., Resendiz, J., Labastida, S., Gallegos, F., & Kimura, T. (2018). Melanoma primario en mucosa de cavidad bucal. Oral, 18(58), 1526-1529.
- Álvares, H. N. M., & Cueto, N. F. T. Melanoma oral primario. Revisión de la literatura.
- Sacoto Cantos, C. R. (2020). Efectividad de la microabrasion en el tratamiento de melanosis gingival (Bachelor’s thesis, Universidad de Guayaquil. Facultad Piloto de Odontología).
- Tello, P. M. C., Ayala, L. D. O., & Endara, A. S. C. (2020). Melanosis Gingival: diagnóstico y terapéutica de su implicación estética. Revisión de la literatura.