Logo image
Logo image
Remedii naturalePlante medicinale

15 plante medicinale pentru durerea de stomac

8 minute
Pentru a calma durerile de stomac, putem apela la infuzii din plante medicinale, care pot fi consumate înainte sau după masă.
15 plante medicinale pentru durerea de stomac
Gilberto Adaulfo Sánchez Abreu

Verificat și aprobat de medicul Gilberto Adaulfo Sánchez Abreu

Scris de Yamila Papa Pintor
Ultima actualizare: 21 decembrie, 2022

Durerea de stomac este incomodă și este una dintre cele mai frecvente afecțiuni. Cunoscută și sub denumirea de dispepsie funcțională, poate apărea în partea superioară a stomacului. Uneori este însoțită de gaze, arsuri la stomac, digestie greoaie, vărsături sau pierderea poftei de mâncare. Știați că puteți folosi plante medicinale pentru durerea de stomac?

Acțiunea puternică a anumitor plante scade aciditatea stomacului, calmează durerea și îmbunătățește digestia. Plantele medicinale nu provoacă efecte secundare și sunt foarte ușor de obținut. Chiar și așa, consultați medicul cu privire la utilizarea lor în cazul în care sunteți sub tratament medicamentos sau suferiți de hipertensiune arterială.

15 plante medicinale pentru durerea de stomac

Plantele medicinale pe care le putem folosi pentru a trata durerile de stomac pot ameliora și ulcerele și colicile. În orice caz, este recomandat să nu le consumați prea fierbinți. Adăugați suc de lămâie pentru a le spori efectele.

Mai jos, vom descrie ingredientele necesare și modul de a face infuzii din aceste plante. Procedura este la fel pentru toate plantele.

Ingrediente

  • 250 ml apă
  • 1 sau 2 linguri de plantă. În cazul rădăcinilor, precum ghimbirul, 10 grame sunt suficiente.
  • 1 linguriță de miere sau zahar după gust

Pregătire

  • Încingeți apa până dă în clocot.
  • Lăsați planta sau rădăcina la infuzat aproximativ 10 minute.
  • Strecurați infuzia și lăsați-o să se răcească.

Combinați aceste plante cu o alimentație sănătoasă și exerciții fizice zilnice. În acest fel, rezultatele vor fi vizibile mai rapid.

1. Mușețel

Numele său științific este Matricaria chamomilla și este celebru pentru florile sale alb cu galben. Mușețelul protejează și repară membrana gastrică și favorizează digestia. În plus, este recomandat împotriva gazelor din sistemul digestiv.

Mai multe studii au arătat că mușețelul este util în tratamentul diferitelor afecțiuni gastrointestinale. Acest fapt se datorează efectelor antiinflamatoare, analgezice și ușor sedative pe care le posedă planta.

În cazul tratamentului anumitor boli (cum ar fi gastrita sau diverticuloza), se recomandă mai întâi evaluarea medicală.

Recomandare

Infuzia se face din flori uscate și se consumă până la trei căni pe zi.

2. Mentă

Some figure

 

Frunzele sale sunt ideale pentru a împrospăta respirația și ameliorează multe probleme digestive. Menta reduce greața și tratează inflamațiile stomacului. La rândul său, menta activează glandele salivare din gură, semnalându-i stomacului să secrete sucuri gastrice.

Un studiu publicat în jurnalul Phytotherapy Research a arătat că ceaiul de mentă are proprietăți relaxante în tractul gastrointestinal al animalelor. Acest fapt, împreună cu proprietățile analgezice și anestezice ale plantei, ajută la reducerea durerilor de stomac.

Recomandare

Ceaiul de mentă se poate bea cald sau rece (frunze proaspete sau uscate), cu miere sau cu câteva picături de suc de lămâie.

3. Măghiran

Origanum majorana este o plantă care a fost folosită de sute de ani pentru proprietățile sale digestive. Este utilizat în tratamentul colicilor la sugari, al disconfortului abdominal și al diareii. Din acest motiv, este cultivat din cele mai vechi timpuri.

Crampele abdominale apar din cauza contracției musculaturii netede a intestinelor. Un studiu publicat în Jurnalul de Etnofarmacologie a arătat că măghiranul are un efect relaxant asupra mușchilor intestinali, ceea ce ajută la tratarea acestui tip de durere.

Recomandare

Infuzia poate fi combinată cu câteva condimente foarte bune pentru digestie, precum chimenul sau cardamomul.

4. Salvie

Some figure

 

Numele acestei plante derivă din latinescul „salvare”, care înseamnă „mântuire”. Prin urmare, nu este greu de înțeles de ce este o plantă medicinală cu atât de multe proprietăți. Salvia este perfectă pentru îmbunătățirea funcțiilor digestive și reducerea durerilor de stomac.

Un studiu publicat în revista Phytotherapy a arătat că salvia are efecte gastroprotectoare. Aceste efecte se datorează probabil prezenței unui compus numit carnosol. Planta are capacitatea de a reduce ulcerul indus de etanol.

Recomandare

Puteți bea ceaiul preparat din frunzele plantei în orice moment al zilei.

5. Crețușcă

Acționează ca un antiacid natural, previne apariția ulcerelor gastrice și ajută la digestie. Acest efect gastroprotector a fost demonstrat de diferite studii științifice. Potrivit unui articol din Jurnalul de Etnofarmacologie, are capacitatea de a proteja mucoasa gastrică datorită flavonoidelor și taninurilor conținute de plantă.

Recomandare

Beți ceaiul de până la trei ori pe zi (după masă) și combinați-l cu cardamom dacă aveți indigestie.

6. Angelica

Această plantă medicinală poate fi foarte utilă pentru tratarea problemelor digestive. Este originară din Europa și este folosită pentru a face infuzii care ameliorează durerile de stomac. Angelica este un tonic pentru stomac recomandat pentru a îmbunătăți digestia. Este, de asemenea, analgezică, antispastică și antimicrobiană.

Aceste studii au arătat că angelica are proprietăți anti-ulceroase prin scăderea secreției de acid gastric și leucotriene. În plus, crește efectul mucinei și al prostaglandinei E2. Totuși, se crede că efectul depinde de doza ingerată, așa că sunt necesare mai multe studii în acest sens.

Recomandare

Se consumă ca ceai aperitiv în timpul meselor.

7. Cimbru

Some figure

 

Este o plantă care adaugă savoare și aromă mâncărurilor și ameliorează durerile de stomac. Cimbrul previne spasmele gastrice, promovează digestia și previne formarea gazelor.

Recomandare

Infuzia se face din frunze uscate sau proaspete și se recomandă consumul după masă (până la trei căni pe zi).

8. Oregano

Oregano are multe proprietăți medicinale pentru sistemul digestiv și activitatea intestinală. Este un aperitiv excelent (crește pofta de mâncare), elimină formarea de gaze, reduce inflamația și tractează colicile.

Este o plantă utilizată pe scară largă în dieta mediteraneană și în medicina tradițională datorită multiplelor sale beneficii. Un studiu din Jurnalul Internațional de Nutriție arată faptul că această plantă are proprietăți antioxidante, antimicrobiene, antiinflamatorii și analgezice. Aportul său ameliorează multe afecțiuni, inclusiv durerile de stomac.

Recomandare

Pe lângă faptul că îl adăugați în preparate, vă recomandăm să îl consumați sub formă de infuzie, folosind frunzele uscate ale plantei.

9. Melissa

Dacă aveți colici sau crampe, vă sfătuim să folosiți Melissa officinalis, un antispastic puternic capabil să reducă durerile și inflamațiile de stomac în câteva minute. În plus, melissa este ideală pentru tratarea indigestiei, a vărsăturilor și a flatulenței.

Recomandare

Puteți bea până la patru căni de infuzie pe zi.

Descoperiți: Durerile ovariene la menopauză

10. Busuioc

Some figure

 

Este una dintre cele mai folosite ierburi aromatice în gastronomia mediteraneană. Poate fi folosit atât crud, cât și gătit, deși în primul caz ne vom bucura de beneficiile substanței sale principale: saponina. Acest compus permite o mai bună asimilare a nutrienților din alimente și reduce tulburările gastrice.

Ceaiul de busuioc este, foarte potrivit pentru:

  • Ameliorarea inflamației sistemului digestiv
  • Eliminarea gazelor
  • Ameliorarea crampelor stomacale
  • Evitarea colicilor

Recomandare

Consumați până la două căni pe zi.

11. Boldo

Este una dintre plantele recomandate pentru problemele digestive. Boldo are efecte revigorante asupra stomacului. Aceste efecte se datorează cineolului, o substanță cu efecte protectoare pentru acest organ și pentru ficat.

Potrivit unui studiu publicat în revista Chemical-biological Interactions, boldina este responsabilă de efectele plantei în tratamentul afecțiunilor gastrointestinale. De asemenea, este gastroprotectoare.

Recomandare

Puteți bea ceai de boldo de până la trei ori pe zi, de preferință după mesele principale.

12. Fenicul

Feniculul este una dintre cele mai bune plante medicinale pentru durerea de stomac. Poate fi consumat ca atare, în salate sau infuzii. Proprietățile sale îi permit să îmbunătățească digestia și să trateze diverse afecțiuni gastrointestinale.

Un studiu publicat în revista Pediatrics arată faptul că feniculul este o plantă utilă pentru tratarea colicilor la copii. În plus, utilizarea sa este sigură, deoarece nu au fost raportate efecte secundare.

Recomandăm și: Alimente ce tratează durerea de stomac

13. Ghimbir

Este rădăcina unei plante al cărei nume științific este Zingiber officinale, care este folosită pe post de condiment în gastronomie și în tratarea diferitelor afecțiuni în medicina tradițională. Efectele benefice ale ghimbirului pot fi obținute prin includerea lui în rețete culinare și infuzii.

Această plantă este folosită de mulți ani în tratamentul diferitelor patologii gastrointestinale care provoacă dureri de stomac. De fapt, un studiu din revista Food Science and Nutrition ne arată că planta are proprietăți antiinflamatorii, anti-ulceroase și antioxidante.

14. Păpădie

Păpădia sau cicoarea amară este o plantă din familia Asteraceae utilă în ameliorarea a numeroase afecțiuni de sănătate. Infuziile de păpădie sunt folosite pentru a calma durerile abdominale cauzate de constipație și indigestie. Cu toate acestea, păpădia nu este recomandată persoanelor cu gastrită din cauza gustului amar.

Cercetările confirmă faptul că această plantă are proprietăți coleretice, diuretice și de stimulare a apetitului. În plus, păpădia este capabilă să acționeze ca adjuvant în tulburările cauzate de digestia greoaie a grăsimilor, precum și în bolile ficatului și ale vezicii biliare.

15. Anason

De-a lungul anilor, anasonul a fost utilizat pe scară largă în gestionarea afecțiunilor gastrointestinale datorită proprietăților sale analgezice și antispastice. În mod similar, infuziile de anason prezintă mari beneficii în ameliorarea arsurilor la stomac, colicilor și gazelor.

Câteva studii evidențiază proprietatea anasonului de a reduce spasmele gastrointestinale și distensia abdominală cauzată de flatulență. Acesta poate fi folosit singur, dar efectul său este mult sporit atunci când este combinat cu mușețel, fenicul sau mentă.

După cum puteți vedea, există mai multe plante medicinale pentru durerea de stomac. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că aceste remedii nu pot înlocui tratamentul farmacologic. Prin urmare, consultați un specialist înainte de a decide cum să tratați o boală.

Imaginea principală este oferită de © wikiHow.com

Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.

  • Al-Howiriny, T., Alsheikh, A., Alqasoumi, S., Al-Yahya, M., ElTahir, K., & Rafatullah, S. (2009). Protective Effect of Origanum majorana L. ‘Marjoram’ on various models of gastric mucosal injury in rats. The American Journal of Chinese Medicine, 37(3), 531–545. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19606513/
  • Anheyer, D., Frawley, J., Koch, A. K., Lauche, R., Langhorst, J., Dobos, G., & Cramer, H. (2017). Herbal Medicines for Gastrointestinal Disorders in Children and Adolescents: A Systematic Review. Pediatrics, 139(6), 20170062. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28562281/
  • Amjad, H., & Jafary, H. A. (2000). Foeniculum vulgare therapy in irritable bowel syndrome: 273. Official journal of the American College of Gastroenterology, ACG, 95(9), 2491. https://www.proquest.com/openview/9a93c6f2b6fc465e6ad08cc7a6d0f7c9/1?pq-origsite=gscholar&cbl=2041977
  • Aubert, P., Guinobert, I., Blondeau, C., Bardot, V., Ripoche, I., Chalard, P., & Neunlist, M. (2019). Basal and Spasmolytic Effects of a Hydroethanolic Leaf Extract of Melissa officinalis L. on Intestinal Motility: An Ex Vivo Study. Journal of Edicinal Food, 22(7), 653-662. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6653806/
  • Asgarshirazi, M., Shariat, M., & Dalili, H. (2015). Comparison of the Effects of pH-Dependent Peppermint Oil and Synbiotic Lactol (Bacillus coagulans + Fructooligosaccharides) on Childhood Functional Abdominal Pain: A Randomized Placebo-Controlled Study. Iranian Red Crescent Medical Journal, 17(4), e23844. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4443394/
  • Badgujar, S. B., Patel, V. V., & Bandivdekar, A. H. (2014). Foeniculum vulgare Mill: a review of its botany, phytochemistry, pharmacology, contemporary application, and toxicology. BioMed Research International, 842674. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4137549/
  • Batiha, G. E., Olatunde, A., El-Mleeh, A., Hetta, H. F., Al-Rejaie, S., Alghamdi, S., Zahoor, M., Magdy Beshbishy, A., Murata, T., Zaragoza-Bastida, A., & Rivero-Perez, N. (2020). Bioactive Compounds, Pharmacological Actions, and Pharmacokinetics of Wormwood (Artemisia absinthium). Antibiotics (Basel, Switzerland), 9(6), 353. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7345338/
  • Bensaid, A., Boudard, F., Servent, A., Morel, S., Portet, K., Guzman, C., Vitou, M., Bichon, F., & Poucheret, P. (2022). Differential Nutrition-Health Properties of Ocimum basilicum Leaf and Stem Extracts. Foods (Basel, Switzerland), 11(12), 1699. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9222536/
  • Boeing, T., Mariano, L. N. B., Dos Santos, A. C., Tolentino, B., Vargas, A. C., de Souza, P., Nesello, L. A. N., & da Silva, L. M. (2020). Gastroprotective effect of the alkaloid boldine: Involvement of non-protein sulfhydryl groups, prostanoids and reduction on oxidative stress. Chemico-Biological Interactions, 327, 109166. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32531310/
  • Davis, K., Philpott, S., Kumar, D., & Mendall, M. (2006). Randomised double-blind placebo-controlled trial of aloe vera for irritable bowel syndrome. International Journal of Clinical Practice, 60(9), 1080-1086. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16749917/
  • Fifi, A. C., Axelrod, C. H., Chakraborty, P., & Saps, M. (2018). Herbs and Spices in the Treatment of Functional Gastrointestinal Disorders: A Review of Clinical Trials. Nutrients, 10(11), 1715. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6266883/
  • Foster, M., Hunter, D., Samman, S. (2011). Evaluation of the Nutritional and Metabolic Effects of Aloe vera. In Benzie I, Wachtel-Galor, S., (Eds.), Herbal Medicine: Biomolecular and Clinical Aspects. 2nd edition. CRC Press/Taylor & Francis. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK92765/
  • Fraternale, D., Teodori, L., Rudov, A., Prattichizzo, F., Olivieri, F., Guidarelli, A., & Albertini, M. C. (2018). The In Vitro Activity of Angelica archangelica L. Essential Oil on Inflammation. Journal of Medicinal Food, 21(12), 1238-1243. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30156459/
  • Guo, X., & Mei, N. (2016). Aloe vera: A review of toxicity and adverse clinical effects. Journal of Environmental Science and Health. Part C, Environmental carcinogenesis & ecotoxicology reviews, 34(2), 77-96. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6349368/
  • Gheitasi, I., Motaghi, N., Sadeghi, H., Sadeghi, H., Moslemi, Z., Eftekhari, M., Shakerinasab, N., & Doustimotlagh, A. H. (2021). Antioxidant and Anti-Inflammatory Effects of Origanum majorana L. Methanolic Extract on Bile Duct Ligation in Male Rats. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine: eCAM, 2021, 9927196. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8121572/
  • Ghorbani, A., & Esmaeilizadeh, M. (2017). Pharmacological properties of Salvia officinalis and its components. Journal of Traditional and Complementary Medicine, 7(4), 433-440. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5634728/
  • Grigoleit, H. G., & Grigoleit, P. (2005). Gastrointestinal clinical pharmacology of peppermint oil. Phytomedicine : International Journal of Phytotherapy and Phytopharmacology, 12(8), 607-611. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16121522/
  • Hong, S. W., Chun, J., Park, S., Lee, H. J., Im, J. P., & Kim, J. S. (2018). Aloe vera is effective and safe in short-term treatment of irritable bowel syndrome: a systematic review and meta-analysis. Journal of neurogastroenterology and motility, 24(4), 528. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6175553/
  • Ivanov, M., Gašić, U., Stojković, D., Kostić, M., Mišić, D., & Soković, M. (2021). New Evidence for Artemisia absinthium L. Application in Gastrointestinal Ailments: Ethnopharmacology, Antimicrobial Capacity, Cytotoxicity, and Phenolic Profile. Evidence-Based Complementary and Alternative ,edicine: eCAM, 2021, 9961089. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8324356/
  • Jalalipour, M., Yegdaneh, A., Talebi, A., & Minaiyan, M. (2022). Salvia officinalis leaf extracts protect against acute colitis in rats. Research in Pharmaceutical Sciences, 17(4), 350-359. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9400462/
  • Jedidi, S., Selmi, H., Aloui, F., Rtibi, K., Sammari, H., Abbes, C., & Sebai, H. (2022). Antioxidant Properties, Phytoactive Compounds and Potential Protective Action of Salvia officinalis Flowers Against Combined Gastro-Intestinal Ulcer and Diarrhea Experimentally Induced in Rat. Dose-response: a publication of International Hormesis Society, 20(2), 15593258221102313. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35602586/
  • Kaithwas, G., & Majumdar, D. K. (2010). Evaluation of antiulcer and antisecretory potential of Linum usitatissimum fixed oil and possible mechanism of action. Inflammopharmacology, 18(3), 137-145. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20405222/
  • Kandsi, F., Conte, R., Marghich, M., Lafdil, F. Z., Alajmi, M. F., Bouhrim, M., Mechchate, H., Hano, C., Aziz, M., & Gseyra, N. (2021). Phytochemical Analysis, Antispasmodic, Myorelaxant, and Antioxidant Effect of Dysphania ambrosioides (L.) Mosyakin and Clemants Flower Hydroethanolic Extracts and Its Chloroform and Ethyl Acetate Fractions. Molecules (Basel, Switzerland), 26(23), 7300. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8659140/
  • Khayyal, M. T., el-Ghazaly, M. A., Kenawy, S. A., Seif-el-Nasr, M., Mahran, L. G., Kafafi, Y. A., & Okpanyi, S. N. (2001). Antiulcerogenic effect of some gastrointestinally acting plant extracts and their combination. Arzneimittel-Forschung, 51(7), 545-553. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11505785/
  • Kelber, O., Bauer, R., & Kubelka, W. (2018). Phytotherapy in functional gastrointestinal disorders. Digestive Diseases, 35(1), 36-42. https://karger.com/ddi/article/35/Suppl.%201/36/94776/Phytotherapy-in-Functional-Gastrointestinal
  • Lazzini, S., Polinelli, W., Riva, A., Morazzoni, P., & Bombardelli, E. (2016). The effect of ginger (Zingiber officinalis) and artichoke (Cynara cardunculus) extract supplementation on gastric motility: a pilot randomized study in healthy volunteers. European Review for Medical and Pharmacological Sciences, 20(1), 146-149. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26813467/
  • Li, Y., Chen, Y., & Sun-Waterhouse, D. (2022). The potential of dandelion in the fight against gastrointestinal diseases: A review. Journal of Ethnopharmacology, 293, 115272. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35405251/
  • Mashayekhi-Sardoo, H., Razavi, B. M., Ekhtiari, M., Kheradmand, N., & Imenshahidi, M. (2020). Gastroprotective effects of both aqueous and ethanolic extracts of Lemon verbena leaves against indomethacin-induced gastric ulcer in rats. Iranian Journal of Basic Medical Sciences, 23(12), 1639-1646. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7811806/
  • Mayer, B., Baggio, C. H., Freitas, C. S., dos Santos, A. C., Twardowschy, A., Horst, H., Pizzolatti, M. G., Micke, G. A., Heller, M., dos Santos, E. P., Otuki, M. F., & Marques, M. C. (2009). Gastroprotective constituents of Salvia officinalis L. Fitoterapia, 80(7), 421-426. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19481590/
  • Makrane, H., Aziz, M., Berrabah, M., Mekhfi, H., Ziyyat, A., Bnouham, M., Legssyer, A., Elombo, F. K., Gressier, B., & Eto, B. (2019). Myorelaxant Activity of essential oil from Origanum majorana L. on rat and rabbit. Journal of Ethnopharmacology, 228, 40-49. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30205180/
  • Makrane, H., Aziz, M., Mekhfi, H., Ziyyat, A., Legssyer, A., Melhaoui, A., Berrabah, M., Bnouham, M., Alem, C., Elombo, F. K., Gressier, B., Desjeux, J. F., & Eto, B. (2019). Origanum majorana L. extract exhibit positive cooperative effects on the main mechanisms involved in acute infectious diarrhea. Journal of Ethnopharmacology, 239, 111503. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30217790/
  • Micucci, M., Protti, M., Aldini, R., Frosini, M., Corazza, I., Marzetti, C., Mattioli, L. B., Tocci, G., Chiarini, A., Mercolini, L., & Budriesi, R. (2020). Thymus vulgaris L. Essential Oil Solid Formulation: Chemical Profile and Spasmolytic and Antimicrobial Effects. Biomolecules, 10(6), 860. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7356897/
  • Miraj, S., & Alesaeidi, S. (2016). A systematic review study of therapeutic effects of Matricaria recuitta chamomile (chamomile). Electronic Physician, 8(9), 3024-3031. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5074766/
  • Mohanta, B., Sen, D. J., Mahanti, B., & Nayak, A. K. (2023). In vivo acute toxicity, antidiabetic and antiulcer activities of polysaccharide from Linum usitatissimum L. seeds. Food Bioscience, 56, 103195. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S2212429223008465
  • Nikkhah Bodagh, M., Maleki, I., & Hekmatdoost, A. (2018). Ginger in gastrointestinal disorders: A systematic review of clinical trials. Food Science & Nutrition, 7(1), 96–108. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30680163/
  • Olagorta, M., Regil, B., Lázaro, M., & Díez, M. A. (2017). Afecciones digestivas: tratamiento fitoterápico. Farmacia Profesional, 31(3), 30-36. https://www.elsevier.es/es-revista-farmacia-profesional-3-articulo-afecciones-digestivas-tratamiento-fitoterapico-X0213932417612245
  • Palla, A. H., Khan, N. A., Bashir, S., Ur-Rehman, N., Iqbal, J., & Gilani, A. H. (2015). Pharmacological basis for the medicinal use of Linum usitatissimum (Flaxseed) in infectious and non-infectious diarrhea. Journal of Ethnopharmacology, 160, 61-68. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25433250/
  • Panahi, Y., Khedmat, H., Valizadegan, G., Mohtashami, R., & Sahebkar, A. (2015). Efficacy and safety of Aloe vera syrup for the treatment of gastroesophageal reflux disease: a pilot randomized positive-controlled trial. Journal of Traditional Chinese Medicine, 35(6), 632–636. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26742306/
  • Patil, S. M., Ramu, R., Shirahatti, P. S., Shivamallu, C., & Amachawadi, R. G. (2021). A systematic review on ethnopharmacology, phytochemistry and pharmacological aspects of Thymus vulgaris Linn. Heliyon, 7(5), e07054. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8141878/
  • Pimentel, M., Bonorris, G. G., Chow, E. J., & Lin, H. C. (2001). Peppermint oil improves the manometric findings in diffuse esophageal spasm. Journal of Clinical Gastroenterology, 33(1), 27-31. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11418786/
  • Rtibi, K., Selmi, S., Wannes, D., Jridi, M., Marzouki, L., & Sebai, H. (2019). The potential of Thymus vulgaris aqueous extract to protect against delayed gastric emptying and colonic constipation in rats. RSC Advances, 9(36), 20593-20602. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9065799/
  • Samardžić, S., Arsenijević, J., Božić, D., Milenković, M., Tešević, V., & Maksimović, Z. (2018). Antioxidant, anti-inflammatory and gastroprotective activity of Filipendula ulmaria (L.) Maxim. and Filipendula vulgaris Moench. Journal of Ethnopharmacology, 213, 132-137. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29132911/
  • Sarkar, M., & Chawla, P. (2023). Curative Properties of Chamomile in Gastrointestinal Disorders. In M. Goyal (Ed.), Herbs, Spices, and Medicinal Plants for Human Gastrointestinal Disorders (pp. 125-140). Apple Academic Press. https://www.taylorfrancis.com/chapters/edit/10.1201/9781003189749-11/curative-properties-chamomile-gastrointestinal-disorders-mrinmoy-sarkar-pooja-chawla
  • Siedentopp, U. (2007). Nutrición: el diente de león. Revista Internacional de Acupuntura, 1(1), 44-46. https://www.elsevier.es/es-revista-revista-internacional-acupuntura-279-articulo-nutricion-el-diente-leon-13108647
  • Singh S. (1999). Evaluation of gastric anti-ulcer activity of fixed oil of Ocimum basilicum Linn. and its possible mechanism of action. Indian Journal of Experimental Biology, 37(3), 253-257. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10641155/
  • Singh, O., Khanam, Z., Misra, N., & Srivastava, M. K. (2011). Chamomile (Matricaria chamomilla L.): An overview. Pharmacognosy Reviews, 5(9), 82-95. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3210003/
  • Scarpellini, E., Broeders, B., Schol, J., Santori, P., Addarii, M., Boccuto, L., Carbone, F., Abenavoli, L., & Tack, J. (2023). The Use of Peppermint Oil in Gastroenterology. Current Pharmaceutical Design, 29(8), 576-583. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36994979/
  • Tarique, M., Siddiqui, H. H., Khushtar, M., & Rahman, M. A. (2016). Protective effect of hydro-alcoholic extract of Ruta graveolens Linn. leaves on indomethacin and pylorus ligation-induced gastric ulcer in rats. Journal of Ayurveda and Integrative Medicine, 7(1), 38-43. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4910575/
  • Veenstra, J. P., & Johnson, J. J. (2019). Oregano (Origanum vulgare) extract for food preservation and improvement in gastrointestinal health. International Journal of Nutrition, 3(4), 43-52. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31080888/

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.