Principalele boli transmise de țânțari - Doza de Sănătate
 

Principalele boli transmise de țânțari

Bolile transmise de țânțari sunt foarte frecvente în țările cu climă tropicală. Din acest motiv, vă vom spune care sunt simptomele și tratamentul tuturor acestor patologii, astfel încât să le puteți identifica.
Principalele boli transmise de țânțari

Ultima actualizare: 17 august, 2021

Multe infecții cauzate de bacterii, viruși și paraziți sunt răspândite de insecte. Unul dintre cei mai mari vectori din întreaga lume sunt țânțarii. În continuare, vom vorbi despre principalele boli transmise de țânțari și despre modul în care acestea pot fi tratate.

În prezent, bolile transmise de insecte reprezintă o problemă gravă de sănătate publică în diferite țări. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în fiecare an acestea ucid 700.000 de oameni din întreaga lume. În ciuda eforturilor de a le controla, diferiți factori de mediu și sociali complică sarcina.

Țânțarii ca vectori de boală

Toate insectele capabile să transmită boli sunt cunoscute sub numele de vectori. În acest fel, se evidențiază anumite artropode precum țânțarii, muștele, triatominele și căpușele. Toate transportă microorganisme care provoacă infecții de la o gazdă la alta.

Transmiterea agenților patogeni poate fi atât biologică, cât și mecanică, adică legată sau nu de aportul de sânge al insectei. Atunci când este biologică, este necesar ca virusul, parazitul sau bacteria să-și finalizeze ciclul de viață.

Dintre toți vectorii existenți, țânțarii sunt cei mai cunoscuți din cauza numărului mare de boli pe care le pot purta. Toate sunt transmise biologic, adică țânțarul trebuie să ingereze sânge de la un pacient bolnav pentru a deveni vector.

Există 3 genuri de țânțari; toate au caracteristici diferite și sunt capabile să transmită boli specifice. Cele 3 genuri cunoscute sunt Anopheles, Aedes și Culex.

Spray repelent aplicat pe brațe
Utilizarea repelenților este indicată ca măsură preventivă pentru oprirea vectorilor.

Principalele boli transmise de țânțari

Malarie

Una dintre principalele boli transmise de țânțari este malaria. Această infecție este produsă de paraziți din genul Plasmodium, deși specia parazitului se poate schimba în funcție de locația geografică. Boala este transmisă de țânțari din genul Anopheles, deci este foarte frecvent să apară în țările cu climă tropicală.

Ciclul de viață al acestor paraziți este complex. Principala complicație este anemia, deoarece paraziții infectează globulele roșii ale gazdei, se înmulțesc și, după 48 sau 72 de ore, le rup.

Simptome

Manifestările clinice apar între 10 și 15 zile după mușcătura de țânțar. Principalul simptom la persoanele cu malarie este febra peste 38 °C intercalată cu perioade în care temperatura este normală.

În plus, pot exista și icter (îngălbenirea pielii și a mucoaselor), frisoane și transpirații abundente, dureri musculare, greață și vărsături, slăbiciune generală și convulsii în cazurile severe.

Tratament

Tratamentul infecției va varia în funcție de specia care o provoacă. Ținând cont de faptul că cei mai frecvenți agenți etiologici sunt P. vivax și P. falciparum, tratamentul se va baza pe utilizarea clorochinei în combinație cu primaquina.

Când se suspectează rezistența la clorochină, aceasta poate fi combinată cu unii derivați de artemisinină, cu antibiotice (doxiciclină sau clindamicină) sau cu meflocină și artezinat. De asemenea, lichidele intravenoase pot fi necesare în multe situații.

Dengue

Printre cele mai frecvente boli transmise de țânțari se află și dengue. Această infecție este produsă de virusul dengue, care aparține familiei Flaviviridae. Are 4 serotipuri diferite, numite DEN-1, DEN-2, DEN-3 și DEN-4.

Acest virus este transmis de țânțarii din genul Aedes, în mare parte de specia Aedes aegypti. Aceasta este o boală caracteristică a țărilor tropicale și subtropicale. Cu toate acestea, conform studiilor OMS, au existat cazuri în întreaga lume și există până la 390 de milioane de infecții pe an.

Simptome

Perioada de incubație a virusului în corpul uman poate varia între 4 și 10 zile după mușcătură. Principalul simptom prezentat este febra peste 40 °C, continuă și fără predominanță orară. Uneori, există o erupție pe corp și ganglioni limfatici umflați. De parcă nu ar fi suficient, mulți pacienți au și următoarele simptome:

  • Durere de mușchi, oase și articulații
  • Slăbiciune în corp
  • Durere în spatele ochilor
  • Greață și vărsături

Tratament

În prezent, nu există un tratament specific pentru dengue, deci opțiunea terapeutică va avea ca scop tratarea simptomelor. Principalul medicament utilizat este acetaminofenul sau paracetamolul pentru a reduce febra, pe lângă înlocuirea adecvată a lichidelor.

Simptomele și infecția în sine se ameliorează în 2 până la 7 zile. Cu toate acestea, dacă există complicații, ar trebui să stați sub supraveghere medicală constantă.

Febră galbenă

Aceasta este una dintre cele mai periculoase și mortale boli transmise de țânțari. Este destul de frecventă în America Latină și Africa Subsahariană. Este cauzată de virusul febrei galbene, care aparține familiei Flaviviridae.

Febra galbenă este transmisă, în mare măsură, de țânțarii din genul Aedes, în special de speciile Aedes aegypti. Și cei care aparțin genului Haemogogus sunt capabili să transmită boala. Această infecție a primit numele „febră galbenă” din cauza icterului pe care îl prezintă unii pacienți. Pielea lor poate deveni galbenă.

15% dintre cei infectați continuă să dezvolte complicații grave și, în medie, jumătate dintre aceștia mor în decurs de 7 până la 10 zile.

Simptome

Simptomele bolii pot apărea la 3 până la 6 zile după mușcătura de țânțar. Este împărțită în două faze: una acută și una toxică. Fiecare va avea o simptomatologie diferită.

  • Faza acută: Aceasta este perioada inițială a bolii și pacienții au febră, dureri musculare, greață, vărsături și pierderea poftei de mâncare. Cu toate acestea, semnele dispar între 3 și 4 zile.
  • Faza toxică: O mică parte a pacienților poate intra în faza toxică după ce simptomele fazei acute dispar. În acest moment, există un compromis sistemic, care duce la insuficiență hepatică, insuficiență renală și leziuni cardiace.

Tratament

Din păcate, nu există un tratament antiviral specific pentru febra galbenă. Cu toate acestea, îngrijirea promptă reduce riscul de complicații. În acest fel, este necesar să atacați toate simptomele devreme. Febra trebuie redusă și trebuie consumate multe lichide.

Există un vaccin pentru prevenire. O singură doză de vaccin este suficientă pentru a conferi imunitate și protecție pe viață.

Zika

Principalele boli transmise de țânțari

Zika este o infecție virală descoperită în anii 1940. Este cauzată de un flavivirus și transmisă de țânțari din genul Aedes. Această boală este frecventă în țările cu climă tropicală din America Latină, Africa și Asia.

În prezent, focare ale acestei boli au fost înregistrate în peste 83 de țări din întreaga lume. Deși nu este de obicei fatală, poate provoca avorturi spontane și defecte congenitale grave, cum ar fi microcefalia, leziunile articulare și oculare, leziunile cerebrale și mișcările corporale reduse la femeile gravide.

Simptome

Simptomatologia acestei boli este foarte ușoară. De fapt, majoritatea pacienților sunt asimptomatici. În acele cazuri în care manifestarea clinică este evidentă, simptomele apar între 3 și 14 zile după mușcătura de țânțar. Există febră ușoară, erupții cutanate, dureri articulare și musculare, slăbiciune generală și ochi roșii. Au fost raportate puține cazuri în care virusul Zika a fost legat de afectarea nervilor periferici și de apariția sindromului Guillain-Barré.

Tratament

Deoarece simptomele nu sunt grave, nu este necesar un tratament specific. Va fi suficientă doar scăderea febrei și reducerea durerilor musculare. În plus, simptomele se remit spontan după o săptămână.

Stropire pentru boli transmise de țânțari

Cum se previn bolile transmise de țânțari?

Dacă vă aflați în țări cu climă tropicală în care aceste boli sunt endemice, cel mai indicat lucru este utilizarea constantă a substanțelor repelente. În plus, folosirea plaselor de țânțari noaptea îi va împiedica să vă muște în timp ce dormiți. În cazul specific al febrei galbene, trebuie să vă vaccinați.

Pe de altă parte, cel mai bun mod de a preveni acest tip de infecție este eradicarea habitatului vectorului. Pentru aceasta, este necesar să se elimine toate tipurile de apă stagnantă din gospodărie, deoarece acesta este mijlocul de reproducere al țânțarilor. Un alt sfat util este stropirea constantă a casei și a zonei de lucru cu substanțe repelente.


Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.


  • Organización Mundial de la Salud. Enfermedades transmitidas por vectores [Internet]. Who.int. 2020. Available from: https://www.who.int/es/news-room/fact-sheets/detail/vector-borne-
  • Varo, Rosauro, et al. “Adjunctive therapy for severe malaria: a review and critical appraisal.” Malaria journal 17.1 (2018): 1-18.diseases#:~:text=Los%20mosquitos%20son%20los%20vectores,tambi%C3%A9n%20son%20vectores%20de%20enfermedades.
  • Ganeshkumar, Parasuraman, et al. “Dengue infection in India: A systematic review and meta-analysis.” PLoS neglected tropical diseases 12.7 (2018): e0006618.
  • Vyas J. Malaria [Internet]. MedlinePlus Medical Encyclopedia. 2019. Available from: https://medlineplus.gov/ency/article/000621.htm.
  • Comité de Medicamentos de la Asociación Española de Pediatría. Pediamécum. Edición 2015. ISSN 2531-2464. Disponible en: https://www.aeped.es/comite-medicamentos/pediamecum/primaquina.
  • Padilla, Julio César, et al. “Epidemiología de las principales enfermedades transmitidas por vectores en Colombia, 1990-2016.” Biomédica 37 (2017): 27-40.
  • Mehta, Ravi, et al. “The neurological complications of chikungunya virus: a systematic review.” Reviews in medical virology 28.3 (2018): e1978.
  • Valdés, Miguel Ángel Serra. “Yellow Fever: It worth a review in the current epidemiological context.” MediSur 15.1 (2017): 63-70.
  • Centers for Disease Control and Prevention. Symptoms and Treatment | Dengue | CDC [Internet]. Cdc.gov. 2020. Available from: https://www.cdc.gov/dengue/symptoms/index.html.
  • Abushouk, Abdelrahman Ibrahim, Ahmed Negida, and Hussien Ahmed. “An updated review of Zika virus.” Journal of Clinical Virology 84 (2016): 53-58.
  • Plourde, Anna R., and Evan M. Bloch. “A literature review of Zika virus.” Emerging infectious diseases 22.7 (2016): 1185.
  • Organización Panamericana de la Salud. Fiebre amarilla – OPS/OMS [Internet]. Paho.org. Available from: https://www.paho.org/es/temas/fiebre-amarilla.
  • Moreno Payo, Virginia. “Malaria: aparición de formas farmacorresistentes a artemisinina en P. falciparum.” (2016).
  • Personal de Mayo Clinic. Fiebre amarilla – Síntomas y causas [Internet]. Mayo Clinic. 2019. Available from: https://www.mayoclinic.org/es-es/diseases-conditions/yellow-fever/symptoms-causes/syc-20353045.
  • Centers for Disease Control and Prevention. Zika Symptoms [Internet]. CDC. 2019. Available from: https://www.cdc.gov/zika/symptoms/symptoms.html.
  • Vyas J. Chikungunya virus [Internet]. MedlinePlus Medical Encyclopedia. 2019. Available from: https://medlineplus.gov/ency/patientinstructions/000821.htm

Acest text este oferit numai în scop informativ și nu înlocuiește consultarea cu un profesionist. În caz de îndoieli, consultați-vă cu specialistul dvs.