Pseudodemența depresivă: tot ce trebuie să știi
„Uită lucruri. Îl întrebi ceva și parcă ar fi în lumea lui.” Multe consultații pentru presupuse cazuri de demență încep cu fraze care dezvăluie situații cotidiene. Cu toate acestea, poate exista o depresie în fundal. Astfel, apare pseudodemența depresivă.
Demența scade preocupările legate de performanța cognitivă. Dacă analizăm mai atent situația, vom găsi modificări ale dispoziției.
Ce sunt demența și depresia?
Pentru a înțelege ce este pseudodemența depresivă, trebuie să descoperim ce este demența și ce este depresia. Demența este un termen folosit pentru acele boli degenerative care au cauze multiple și implică o deteriorare progresivă, în special a anumitor funcții cerebrale. Poate cel mai cunoscut exemplu este maladia Alzheimer.
La rândul său, depresia este o tulburare de dispoziție care are subtipuri și se exprimă prin simptome multiple. Printre cele mai cunoscute găsim următoarele:
- Reticență
- Apatie
- Oboseală
- Modificări ale somnului și ale apetitului
- Pierderea interesului pentru activitățile apreciate în trecut
Să vorbim despre pseudodemența depresivă
Deși nu este o demență, este adesea confundată deoarece apar modificări cognitive. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, există o tulburare psihică anterioară, care coincide cu depresia.
Este important să identificați simptomele pentru a primi un diagnostic precis.
În general, pseudodemența depresivă debutează cu o tulburare a dispoziției, predominând angoasa, tristețea și starea de rău. Apoi, pot apărea mai multe semne cognitive, cum ar fi pierderea memoriei, neatenția, dificultățile de concentrare, începerea și neterminarea sarcinilor și tulburările de judecată.
Mai târziu, apare nevoia de a fi singur, de a nu face nimic (izolare și inactivitate), ceea ce îngreunează interacțiunea socială. Ulterior, rezultă o afectare progresivă a abilităților sociale.
Tulburările de dispoziție influențează modul în care se comportă pacienții la rezolvarea anumitor teste neurologice. De exemplu, cei care au depresie, își păstrează apatia și reticența și răspund cu „nu știu”.
Pseudodemența depresivă poate fi reversibilă.
Principalele diferențe
Mulți profesioniști consideră că pseudodemența depresivă este o provocare, deoarece semnele și simptomele suprapuse îngreunează diagnosticarea. Totuși, există elemente care să clarifice diagnosticul.
Vârstă
Este important să se țină cont de vârsta pacienților. De exemplu, celor care au 65 de ani sau mai mult li se spune imediat că au demență. Cu toate acestea, este necesar un consult amănunțit.
Evoluție
O pseudodemență are un debut subacut și o evoluție rapidă. Afectează într-un mod mai evident funcționarea cotidiană, în special componenta emoțională.
Demențele neurodegenerative au o dezvoltare mai lentă și progresivă.
Memorie
În pseudodemența depresivă, memoria imediată și cea de lungă durată sunt afectate simultan. În cazul demențelor clasice, deteriorarea brusc.
Abilități sociale și relația cu mediul
În general, depresia are un impact aproape imediat asupra relațiilor sociale, întrucât persoana în cauză tinde să se izoleze, este rezervată și nu este interesată de nicio interacțiune. În demență, nu este așa. Poate că pacientul are dificultăți în a împărtăși o amintire recentă, dar vrea să se întâlnească cu prietenii săi.
Descoperiți: 8 aspecte neînțelese ale bolii Alzheimer
Câteva sfaturi pentru a acționa împotriva pseudodemenței depresive
Câteva recomandări sunt următoarele:
- Încercați să faceți câteva activități în timpul zilei. Oricât de dificil este, trebuie să învingeți acea rezistență la mișcare. Începeți cu activități simple de scurtă durată, cum ar fi mersul la plimbare timp de 10 minute pe zi, punerea hainelor la spălat, stabilirea obiceiurilor de igienă, cititul, etc.
- Încercați să respectați o rutină de somn și trezire. Chiar dacă vreți să stați în pat toată ziua, trebuie să încercați să continuați alte activități. Dacă vi se pare prea dificil, puteți încerca să vă puneți mai multe alarme sau să vă asumați câteva responsabilități care vă cer să vă treziți.
- Evitați consumul de substanțe toxice, cum ar fi drogurile sau alcoolul.
- Solicitați ajutor profesional. Depresia și variantele sale, cum ar fi pseudodemența depresivă, necesită o abordare cuprinzătoare, dincolo de medicație. Există diferite tipuri de terapii psihologice care pot fi de ajutor în acest proces.
Este important să știți că, atunci când faceți aceste activități, nu vă veți simți bine imediat și nici nu le veți face cu fericire deplină, așa cum se întâmpla în trecut. Nu urmăriți asta pentru că poate fi frustrant.
Țineți cont de faptul că un pas mic vă ajută să ieșiți din zona de confort și să evoluați.
Înțelegerea sănătății în ansamblu
Dincolo de faptul că există mulți factori implicați, unul dintre punctele centrale care susține confuzia în diagnostic ține de datele furnizate specialistului. Se întâmplă ca rudele să-și facă griji cu privire la simptomele cognitive și să pună un accent deosebit pe acestea, neglijând partea emoțională.
Calitatea vieții și bunăstarea sunt un întreg. În cazul pseudodemenței depresive, problemele apar odată cu pierderea interesului, perspectiva pesimistă, descurajarea, etc.
În acest sens, nu trebuie să subestimăm rolul emoțiilor. Starea de spirit este o componentă esențială pentru a putea trăi mai bine.
Toate sursele citate au fost revizuite în profunzime de către echipa noastră pentru a asigura calitatea, fiabilitatea, actualitatea și valabilitatea lor. Bibliografia acestui articol a fost considerată fiabilă și precisă din punct de vedere academic sau ştiinţific.
- Rodríguez Palancas, A., García de la Rocha, M., Losantos, R. J., Moreno, J. M., Sierra, I., Fernández Armayor, V., & Martín, A. (2002). Pseudodemencia depresiva:¿ depresión o demencia?. Psiquis (Madr.), 23(4), 155-163.
- Carrasco Perera, J. L., Rodríguez Sánchez, J. M., & Legascue de Larrañaga, I. (2004). Diagnóstico diferencial entre seudodemencia depresiva, demencia frontal y demencia subcortical: estudio de un caso. Actas esp. psiquiatr, 60-64.